La plui biele: Difference between revisions
No edit summary |
→LA PLUI BIELE: Added category Tags: Mobile edit Mobile web edit |
||
| (5 intermediate revisions by one other user not shown) | |||
| Line 1: | Line 1: | ||
<div style="font-family:Georgia, Times New Roman, Times, serif;serif;"> |
|||
{{header |
|||
| title = La plui biele |
|||
| author = Caterina Percoto |
|||
| year = |
|||
| section = |
|||
| previous = |
|||
| next = |
|||
| notes = [[Prosis Furlanis]] |
|||
}} |
|||
<div style="width:36em; margin:0 auto"> |
|||
==LA PLUI BIELE== |
==LA PLUI BIELE== |
||
(CHACARIS DI TRE CONTADINIS) |
(CHACARIS DI TRE CONTADINIS) |
||
| Line 6: | Line 17: | ||
Catine: Indulà vastu cussì imburide? Che' ce biele sere! |
''Catine:'' Indulà vastu cussì imburide? Che' ce biele sere! |
||
Sintiti culì cun nô. |
Sintiti culì cun nô. |
||
Pascute: Séso a scoltá lis Chacaris des féminis dal poc? |
''Pascute:'' Séso a scoltá lis Chacaris des féminis dal poc? |
||
Oben tarigaiso chej ch'a vegnin de sagre? |
Oben tarigaiso chej ch'a vegnin de sagre? |
||
Luzie: Un póc par sorte. Ma tü, o crodevi che tu fossis lade |
''Luzie:'' Un póc par sorte. Ma tü, o crodevi che tu fossis lade |
||
anche tu a sagre! |
anche tu a sagre! |
||
Pascute: Sipo! O podevi lá! Eh, daspó ch'o soi maridade, |
''Pascute:'' Sipo! O podevi lá! Eh, daspó ch'o soi maridade, |
||
no ài lafé plui matetàts pal Chav jo! O soi stade a fà di manghá |
no ài lafé plui matetàts pal Chav jo! O soi stade a fà di manghá |
||
ai nemáj fin cumó denant, capiso! |
ai nemáj fin cumó denant, capiso! |
||
Catine: Puare Pascute! E si, a tì no ti manchin di bielis |
''Catine:'' Puare Pascute! E si, a tì no ti manchin di bielis |
||
còtulis par fa figure. Mi ricuardi cuanche tu sês lade a marît: tô |
còtulis par fa figure. Mi ricuardi cuanche tu sês lade a marît: tô |
||
mari ti veve furnide... |
mari ti veve furnide... |
||
Luzie: Ma ce valial a vêlis cuanche no si puedin doprâ? Jo |
''Luzie:'' Ma ce valial a vêlis cuanche no si puedin doprâ? Jo |
||
no podarês stâ cussì leade al pâl. Ch'al ves dit ce ch'al ves volùt |
no podarês stâ cussì leade al pâl. Ch'al ves dit ce ch'al ves volùt |
||
sar Tite: s'o jeri in te, e silafè ch'o levi a petà cuatri salts sul |
sar Tite: s'o jeri in te, e silafè ch'o levi a petà cuatri salts sul |
||
| Line 32: | Line 43: | ||
Catine: Che' po! Tu sés púr ca anche tú? |
''Catine:'' Che' po! Tu sés púr ca anche tú? |
||
Luzie: Vústu meti! Se no ves canais jo...! |
''Luzie:'' Vústu meti! Se no ves canais jo...! |
||
Pascute: E jo, viòstu, o soi contente di stà a Chase. Là di |
''Pascute:'' E jo, viòstu, o soi contente di stà a Chase. Là di |
||
me si sfadie, une zornade di libertàt no si àle, sàr Tite al è |
me si sfadie, une zornade di libertàt no si àle, sàr Tite al è |
||
rigoròs, ma nus vůl ben a duch cuanch e no nus lasse mai |
rigoròs, ma nus vůl ben a duch cuanch e no nus lasse mai |
||
| Line 47: | Line 58: | ||
Catine: Sono dôs mulinariis chês culâ ch'a passin? |
''Catine:'' Sono dôs mulinariis chês culâ ch'a passin? |
||
Pascute: Une a jè la fare di Percùt. |
''Pascute:'' Une a jè la fare di Percùt. |
||
Luzie: Ben po vistudone! E ce ruChins! E ché alte e à un |
''Luzie:'' Ben po vistudone! E ce ruChins! E ché alte e à un |
||
grumal di sede ch'al flame. Cumô mo, viôstu, o vorês cholint un |
grumal di sede ch'al flame. Cumô mo, viôstu, o vorês cholint un |
||
Jo par cheste Pasche. |
Jo par cheste Pasche. |
||
Pascute: Crodaressistu di parê plui biele par vê peât li |
''Pascute:'' Crodaressistu di parê plui biele par vê peât li |
||
denant chê bandiere a mil colôrs? |
denant chê bandiere a mil colôrs? |
||
Catine: O scomet che chej ruchìns a pesin un dopli dai |
''Catine:'' O scomet che chej ruchìns a pesin un dopli dai |
||
miei, jo! Pechât che j sbelein lis orelis. |
miei, jo! Pechât che j sbelein lis orelis. |
||
Pascute: Diu nus vuardi! Jo no ài mai podüt capi ch' a sei |
''Pascute:'' Diu nus vuardi! Jo no ài mai podüt capi ch' a sei |
||
une biele robe a forâsi lis orelis par picháur po daprúv dut chel |
une biele robe a forâsi lis orelis par picháur po daprúv dut chel |
||
bocon di cesendeli. |
bocon di cesendeli. |
||
Luzie: Ma a mì, lafè, mi plasin! Ve' un'altre ch'a ven dadr! |
''Luzie:'' Ma a mì, lafè, mi plasin! Ve' un'altre ch'a ven dadr! |
||
E anche ché e à un biel cuel di cordon d'aur. Vadi che a Pascute |
E anche ché e à un biel cuel di cordon d'aur. Vadi che a Pascute |
||
no j plás nanéhe il cordon d'aur? |
no j plás nanéhe il cordon d'aur? |
||
Pascute: Une volte sì, ma ti ricuardistu chel Chanat di |
''Pascute:'' Une volte sì, ma ti ricuardistu chel Chanat di |
||
vuardie che i miei a tignivin inchadenât in tal fonz dal curtîv? |
vuardie che i miei a tignivin inchadenât in tal fonz dal curtîv? |
||
Catine: Ce vústu dí cun chest? |
''Catine:'' Ce vústu dí cun chest? |
||
Pascute: O vuei di che une di o Chalavi cemúd ch'a jere |
''Pascute:'' O vuei di che une di o Chalavi cemúd ch'a jere |
||
fate la Chadene di chel Chan e, capisistu, tal e cuál dal cordon |
fate la Chadene di chel Chan e, capisistu, tal e cuál dal cordon |
||
d'aur. Daspô no mi â mai plasât di metimal atôr dal cuel. Come |
d'aur. Daspô no mi â mai plasât di metimal atôr dal cuel. Come |
||
| Line 81: | Line 92: | ||
condanâts! |
condanâts! |
||
Catine: Tu sês un biel cap, tu ve'! Chale, Luzie, chê fantate |
''Catine:'' Tu sês un biel cap, tu ve'! Chale, Luzie, chê fantate |
||
ch'a passe cumô, mo! |
ch'a passe cumô, mo! |
||
Luzie: Pič biele! A jê smuarte tanche un pecot. |
''Luzie:'' Pič biele! A jê smuarte tanche un pecot. |
||
Pascute: E cul golet di scarlat! |
''Pascute:'' E cul golet di scarlat! |
||
Luzie: Mai! E â fat par metisi intòr alc di ros, jé! |
''Luzie:'' Mai! E â fat par metisi intòr alc di ros, jé! |
||
Pascute: Sâstu cui ch'a je? Di Trivignan, ché ch'al à |
''Pascute:'' Sâstu cui ch'a je? Di Trivignan, ché ch'al à |
||
vuadiade Meni Bròs. Vèle datir cun chés altris fèminis. |
vuadiade Meni Bròs. Vèle datir cun chés altris fèminis. |
||
| Line 97: | Line 108: | ||
Luzie: Di Trivignan anche chês: lis cognos tal vistî. A |
''Luzie:'' Di Trivignan anche chês: lis cognos tal vistî. A |
||
Trivignan a van dutis a âs di siore. |
Trivignan a van dutis a âs di siore. |
||
Catine: Cu lis côtulis a larg come un moschâr... Chê altre |
''Catine:'' Cu lis côtulis a larg come un moschâr... Chê altre |
||
dì o soi stade a Udin e o jeri sintade in place a spietà gno cugnât |
dì o soi stade a Udin e o jeri sintade in place a spietà gno cugnât |
||
intant di messe ultime. S'o vessis viodût chés sioris ch'a |
intant di messe ultime. S'o vessis viodût chés sioris ch'a |
||
| Line 107: | Line 118: | ||
ombrenins ch'a svoletavin... A parevin tantis velis! |
ombrenins ch'a svoletavin... A parevin tantis velis! |
||
Pascute: Viòstu po? E ti parial ch'al sedi judizi, noaltris |
''Pascute:'' Viòstu po? E ti parial ch'al sedi judizi, noaltris |
||
puaretis che nus toche di lavorâ, a fâ lis Simiis des lôr modis? |
puaretis che nus toche di lavorâ, a fâ lis Simiis des lôr modis? |
||
Luzie: Ma! Epùr al ê gust cuanche si viôd un fregul di |
''Luzie:'' Ma! Epùr al ê gust cuanche si viôd un fregul di |
||
cristiane ben regolade. |
cristiane ben regolade. |
||
Catine: Luzie, chale ce sestìn la fie di mestri Toni. Chê |
''Catine:'' Luzie, chale ce sestìn la fie di mestri Toni. Chê |
||
mo, pardiane, a jè bielite! |
mo, pardiane, a jè bielite! |
||
Pascute: Epür culi te vile and' ê une miei di Jê. |
''Pascute:'' Epür culi te vile and' ê une miei di Jê. |
||
Luzie: Vâstu dî la Ghite oben la Tine? |
''Luzie:'' Vâstu dî la Ghite oben la Tine? |
||
Pascute: A jê une fêmine maridade ch'o âi viodude propit |
''Pascute:'' A jê une fêmine maridade ch'o âi viodude propit |
||
cheste sere cuanch'o tornavi cu la sorghete e ch'a pareve tant |
cheste sere cuanch'o tornavi cu la sorghete e ch'a pareve tant |
||
bon! |
bon! |
||
Luzie: Cui mai? Di fèminis maridadis a podarès jessi nome |
''Luzie:'' Cui mai? Di fèminis maridadis a podarès jessi nome |
||
Menie Grisute. |
Menie Grisute. |
||
Catine: Ce ti pensistu? Menie no jê stade a sagre. Ga |
''Catine:'' Ce ti pensistu? Menie no jê stade a sagre. Ga |
||
un'ore a jere culi a poc vistude anchemô di disdivore. |
un'ore a jere culi a poc vistude anchemô di disdivore. |
||
Luzie: A sara la fie di Jervas, ché ch'e a cholt il muini che, |
''Luzie:'' A sara la fie di Jervas, ché ch'e a cholt il muini che, |
||
cuanche j salte, si tire su in pont di cutuardis tant che une dame. |
cuanche j salte, si tire su in pont di cutuardis tant che une dame. |
||
Pascute: Plui biele de muinie, ma unmont; almancul a mi |
''Pascute:'' Plui biele de muinie, ma unmont; almancul a mi |
||
mi à parût. |
mi à parût. |
||
Catine: Vadi ch'a jè la Stele. |
''Catine:'' Vadi ch'a jè la Stele. |
||
Pascute: A pareve plui bon de Stele. Miôr, čhale, di |
''Pascute:'' A pareve plui bon de Stele. Miôr, čhale, di |
||
cuanche la Stele a si jemple lis mans di veretis, si met l'abit |
cuanche la Stele a si jemple lis mans di veretis, si met l'abit |
||
nuvičâl, si ponte tes strecis dučh i siei trimuj e po si bute |
nuvičâl, si ponte tes strecis dučh i siei trimuj e po si bute |
||
| Line 147: | Line 158: | ||
Catine: Ce diaul ese? Chenti no 'nd' ê, lafê, nissune che si |
''Catine:'' Ce diaul ese? Chenti no 'nd' ê, lafê, nissune che si |
||
meti in dute chê gale. |
meti in dute chê gale. |
||
Pascute: A jê Tunine Beltramine. |
''Pascute:'' A jê Tunine Beltramine. |
||
Luzie: Malafessì! Pùare Tunine!... A sarà stade dut il di a |
''Luzie:'' Malafessì! Pùare Tunine!... A sarà stade dut il di a |
||
čhase tanche une strie. |
čhase tanche une strie. |
||
Catine: Po a čhase, sì! Sô cugnade Mariane a jè lade a |
''Catine:'' Po a čhase, sì! Sô cugnade Mariane a jè lade a |
||
sagre, ma jê a jere a čhase a custodî la canae. |
sagre, ma jê a jere a čhase a custodî la canae. |
||
Pascute: Epùr us al Suri che jo le ài viodude maimodant |
''Pascute:'' Epùr us al Suri che jo le ài viodude maimodant |
||
biele tanche un agnul e ch'a pareve plui bon di tantis altris |
biele tanche un agnul e ch'a pareve plui bon di tantis altris |
||
ch'and' è passadis. |
ch'and' è passadis. |
||
Luzie: Marche, matarusse! Âstu voe di éholinus vie? |
''Luzie:'' Marche, matarusse! Âstu voe di éholinus vie? |
||
Catine: Conte, conte! Cemôd jerie vistude púare femine |
''Catine:'' Conte, conte! Cemôd jerie vistude púare femine |
||
par fâ duch chesch splendôrs? |
par fâ duch chesch splendôrs? |
||
Pascute: Cul abit di îr. Ma a jere sintade sul schalìn de |
''Pascute:'' Cul abit di îr. Ma a jere sintade sul schalìn de |
||
cusine, a veve donghe di sê, in te siele, il so frut e, tal brac, chel |
cusine, a veve donghe di sê, in te siele, il so frut e, tal brac, chel |
||
di só cugnade che j deve di tete. Il pipìn, ricotin e blanc e ros |
di só cugnade che j deve di tete. Il pipìn, ricotin e blanc e ros |
||
| Line 179: | Line 190: | ||
come ch'a fos stade sô mari; e jé lu éhalave cun tant afiet che in |
come ch'a fos stade sô mari; e jé lu éhalave cun tant afiet che in |
||
chel moment a mi mi à parüt cussi biele... plui biele di ché |
chel moment a mi mi à parüt cussi biele... plui biele di ché |
||
Madone benedete ch'a jê sul altâr de nestre glesie. |
Madone benedete ch'a jê sul altâr de nestre glesie. |
||
[[Category:Furlan]] |
|||
==LA BRUT == |
|||
Viodiso chê Chase di contadìns don$he il puint de |
|||
Manganice? La strade gnove che j passe parmìs le â scuasit |
|||
sapulide e cui cu ven di Udin, cuanch'al rive in te ombrene des |
|||
agacis plantadis sul alt, al chale plui vulintîr di chê altre bande |
|||
il legri pradessìt che j sta di facade. Pür in ché Chase |
|||
malinconiche l'an passat di carnavâl a son vignudis a marît dôs |
|||
bielis fantatis int'un bot. |
|||
A vignivin contentis siben ch'a savevin di Chatà dòs pùaris |
|||
maladis; a vignivin par assistilis, e par judá un'altre govine e |
|||
biele cugnade; un agnulut che, cence lagnási, di cualchi an a |
|||
puartave dibessole dut il pés de numerose famee. Come tre sûrs |
|||
a son ladis subit d'acuardi e in dì di gnocis e ân scomencât a stâ |
|||
sù une gnot paromp donghe il jet de lôr puare madone. |
|||
Done Màssime Martelosse a jere stade une brave fèmine |
|||
ch'e à nudrît cun onòr la sò fiolance, govins daben e verementri |
|||
valents. Ma tai ultins agns une malatie di gnervs le veve ridote |
|||
impotent e, par gonte di disgracie, a veve donghe di sè une sò |
|||
fie cence marida anche ché simpri malade. |
|||
Lis tre cugnadis a procuravin di consolâlis cul lôr afiet e cu |
|||
la lôr continue assistence. Cumo a vignivin a consultá la viele |
|||
pes facendis di Chase, mocumo a fási insegná lis pratichis de |
|||
famee: si devin di volte par fâur companìe e dispês ur puartavin |
|||
sul jet 1 doi fantulins de prime, doi biej ninins graciós e |
|||
cocolons che cu lis lôr manutis a Charecavin la pùare none e le |
|||
fasevin vaî di consolazion. E une di lôr, Bete Carline, parindj un |
|||
dì ch'a dovês stâ miei s'a ves vüt un bon jet, le persuadè a |
|||
gambiási di chámare e, Chapade tal brad e ben invulucade, jé e |
|||
so marît le puartarin a planchin in te lór e le meterin tal propi |
|||
lór jet. |
|||
Massime Martelosse a jè muarte in tal jet nuvical di sò |
|||
brit. In te sô vite e à vit unmonèh di travais, ma il Signór Idiu j |
|||
a dat anche une grande consolazion: ché di viodi prin di muri |
|||
plantadis in te sò Chase tre buinis e bravis cristianis. |
|||
Cuand ch'o passi sul puint de Manganice, o chali chê chase |
|||
brute, malinconiche, basse e mâl fabricade, epôr mi pâr plui |
|||
biele di cualunchi palac, parcê che dentri al ê un gran tesaur: al |
|||
è il cûr di Bete Carline, des sôs cugnadis. |
|||
==LA MULINARIE == |
|||
Vué un an, gran funerál te vile di Pavie. A jere muarte la |
|||
mari dal plevan, viele di otantagns. Duëh i predis dal |
|||
circundari, une cuantitát di torcis, une lunghe procession di int e |
|||
daür dute la sò parintàt, uns setante almancul tra nevóts e |
|||
pronevóts. Done Menie Durie a jere stade une fémine di corag |
|||
che, daspò salvade la Chase di so pari, e a tignút drete ché dal |
|||
marit e implantadis cuatri fameis cu la sò Shernazie. |
|||
A sedis agns, Menie a jere brave e buine come dutis lis |
|||
fantatis. A ubidive, a lavorave, a tignive cont dai siei fradis e |
|||
des sôs surutis plui piculis, a judave só mari atór il besteam, s'al |
|||
ocoreve a deve une man tal mulìn, a saveve la dutrine; dal rest |
|||
tal châv côtulis e golets e grumaluts di fieste e la cassele dal |
|||
basili e la canele. |
|||
Une grande disgracie a vignì a sveâle. Sâr Cec, so pari, |
|||
natîv di Bracan, al veve cholt a fit un mulìn su lis nestris rois. |
|||
Cuanch'al vignì a plantâsi chenti, Menie a jere pitinine e sò mari |
|||
le puartâ in tal grumâl. Atîv e galantomp, in pôc timp al veve |
|||
fats unevore di aventôrs. Núv fruts a jerin nasúts daspo di |
|||
Menie, e il mulìn vieri e dirocât, cun dôs solis chamarutis, al |
|||
jere ristret par lozâ la creSude famee. Sâr Cec al jere stát plui |
|||
voltis a fevelâ cul paron. Pazience par lôr; ma il cuviert in |
|||
malore al lassave plovi pardut, lis farinis e 1 sacs si bagnavin, j |
|||
levin di mâl ju impresch. Il paron nol veve trope voe di spindi: |
|||
al prometeve, al tirave il fit, e ch'a vadi come ch'a vil. |
|||
A jere la vilie di Sant Andree, la seson des plois: par plui di |
|||
un mês al veve simpri Sirocât e in chê gnot al sglavinave. Sâr |
|||
Cec al jere lat a durmi: in tal mulin a jerin restàts sù nome doi |
|||
fruts: Jacumin di tredis agns e Mignete plui picule. A tindevin |
|||
'es muelis e une lum pichade in jenfri 1 séhassuj ur faseve un |
|||
fregul di lusôr. Ur veve parât plui di une volte di sintî a cricà, |
|||
10 |
|||
cuanche dut int'un bot si ferme une muele. A dispichin la lum, a |
|||
corin a viodi. Une maserie di rudinac jeSût jù dal mûr al veve |
|||
sapulide la torte e doi bocons di piere colâts dal ricuadri a |
|||
tignivin inclaudât il mêl. |
|||
Jacumìn spaurît al côr disore a visâ so pari. Sâr Cec, ch'al |
|||
jere stát anche in chel di dal paron par dí che la murae a jere |
|||
sclapade e che no si podeve plui tirà a lung, stuf di tantis coretis |
|||
fatis simpri diband, strac e mie2 insumiat, j rispuindè al frutat: |
|||
"Ce vüstu che ti fasi? Jo no soi migo muradór!" e, dade une |
|||
voltade, al tornâ a indurmidîsi. |
|||
A forin lis ultimis sôs peraulis parcê che il frutat, tornát tal |
|||
mulìn, al viodê la lum ch'a balave, i trâvs ch'a scloteavin e come |
|||
par instint, Chapade pal braë sô sûr, al dé un salt für de puarte: e |
|||
Ju t'un atim dut il mulìn al si sdrumâ te roe. |
|||
AI jere tal câr de gnot, al sglavinave a selis, lis bassis dutis |
|||
sot aghe, e chej ch'a vevin sintût il fracàs de ruvine e il ciulá di |
|||
chês puaris creaturis no olsavin a traviersâ la campagne par |
|||
vigní a viodi ce ch'al jere sucedût. Ma sul cricâ dal dì une |
|||
cuantitat di int a jere ga tal curtiv, corüts di ogni bande, e duch |
|||
deve une man par liberàju des ruvinis. |
|||
Une jone Chadude a traviers dal jet a veve copàt sar Cec. |
|||
Done Ane le ghavarin fôr vive par meracul, jé e un frutin di |
|||
tete; 1 altris in Chamese a trimavin te ploe, a ciulavin disperáts |
|||
atôr dal cadavar disfigurât dal lôr puar pari. |
|||
Un govin, che pai ripárs de roe al vignive dal mulin disot, |
|||
al viodé une scune ch'a leve jù pa l'aghe e al rivà adore di |
|||
chapâle prin che si voltàs e, salvade la pipine ch'a jere dentri, le |
|||
puartâ tal brac a sô mari che le crodeve $a pierdude. Al fo in |
|||
ché istesse zornade che un mulinâr, che di un piec j faseve |
|||
l'amòr a di chel mulin, al lè dal paron e j proferi di pajaj cualchi |
|||
éhosse di plui par là lui in chel sit, stimand che done Ane cun |
|||
11 |
|||
dis creaturis, nissune anchemò di vore, e cence marit, a dovès la |
|||
a pan. |
|||
Sar Cec al jere anchemò su la bree che un ami al vigni a |
|||
visâle. La puare fêmine disperade si metê lis mans tai chavêj e |
|||
Chaland 1 fruts che j vaivin intôr: "Ah, puaris creaturis més", a |
|||
diseve, "púars vuarfins, duch sunt'une strade, duch a pan!" Ma |
|||
Menie ch'a jere stade fin in ché volte cul cúr ingropát cence dí |
|||
une peraule, si buta in genoglon e: "No, mari", a gurave, " se |
|||
Diu al vorà, nò che no sarin a pan!". E in chel moment si sintì a |
|||
cresi l'anime, come se Diu le ves metude jé par tamon de famee. |
|||
Il paron a chel tâl ch'al domandave il mulìn j veve |
|||
rispuindôt: "Volìn viodi prin ce ch'a fasarâ cheste vedue". |
|||
Menie si metè a diregi il mulin. Govenate e fuarte, a leve a |
|||
čhariâ come s'a fos stade un omp. A passave par chês vilis a mûl |
|||
come une saete, a durmive lis gnots interiis sui molestačs par |
|||
custodi lis farinis; l'Unviêr, cuanche si glačave la roe, tirade sù |
|||
in cinturie, cu la manarie a liberave i rôts. |
|||
Chenti si ricuardin ančhemò di vêle viodude a traviersâ |
|||
l'aghe de Tôr cui sacs ch'a menave a Percût; a veve cûr di vignî |
|||
jù di un granâr cun nûv pesenâj su la schene e 1 čucuj tai pîs. No |
|||
jere biele, Menie: ma cuanche, sintade sul mâl, lu faseve |
|||
cuatrinâ par chês vilis e l'ajar j faseve svintulâ i chavêj che j |
|||
Chadevin ju pes spâdulis in ricots, la int si fermave a saludâ la |
|||
brave mulinarie ch'a veve salvade la chase di so pari. |
|||
Sôs sûrs Julie e Mignete, ch'a jerin lis plui grandis, le |
|||
seondavin; siei fradis le ubidivin e il mulìn, invezit di pierdi, al |
|||
cuistave aventôrs. In chel mulìn dutis lis voris si fasevin cun |
|||
règule. Done Ane a jere une brave parone di Chase, a nudrive |
|||
une cuantitât di besteam e a carnavâl 1 siei purcits a jerin 1 plui |
|||
biej dal rojál e ju vendeve simpri cul flôr a l'orele. |
|||
In gracie di Menie duch 1 frutats a tiravin par un fil e done |
|||
Ane, prin di muri, a pode viodiju duch ben implantats. Julie e |
|||
12 |
|||
Cici e ân cholt doi mulinârs di pols sun chê istesse roe, Mignete |
|||
un contadin benestant in te vile di Cerneglons; Miute chê ch'a |
|||
leve jú pe roe, un altri contadìn in te vile di San Laurinè; Jacum |
|||
al è sunt'un mulin e Sef in chel di so pari. |
|||
Menie, anche daspô maridade, a veve simpri tal côr siei |
|||
fradis e sôs sôrs. Restade vedue cun cinc fîs, cu lis sôs fadìis Ju |
|||
à nudrits e mantignüts e implantâts anche che] duch, |
|||
Ultimementri, fate viele, a viveve cun so fi predi, plevan di |
|||
Pavie. Rispietade e amade, no j manéchave nuje, ma jé simpri a |
|||
veve il cür te sô ghernazie. |
|||
In tai ultins agns de sò vite, sintade dachav dal füc in te |
|||
canòniche dal plevan, jé a pensave continuementri ai fradis, ai |
|||
fis, ai nevòts, ai pronevòts. Cumò a domandave di un, cumò di |
|||
chel altri, a veve di savé duch 1 matrimonis, dutis lis nà&itis e |
|||
cemüd che si puartave ché brüt e cemüd ché gnece o ché |
|||
prognece. |
|||
Cualchi volte si meteve tal châv che chel tâl di lôr al fos |
|||
malat e se lis notiziis che j devin no j parevin avonde siguris, |
|||
nol govave nuje: a faseve tacá 1l Chaval dal plevan e la púare |
|||
viele vie a viodi dibessole. L'afiet che j veve fats fá tanch |
|||
sacrificis e condurá tantis fadiis al pareve che nol podês plui |
|||
murî. |
|||
Done Menie Durie a jé stade une fémine di corag e |
|||
fortunadis lis fameis indula ch'a nasin o che s'implantin di |
|||
cheste sorte di fêminis. |
|||
13 |
|||
==L'OSELADÔR == |
|||
A là daür plume, nuje s'ingrume: provierbi da l'alte, dulà |
|||
ch'a san par prâtiche ce ch'al vâl dî pal contadìn la passion dal |
|||
oselâ. Cu lis schâipulis, cui reclams e cul lá atór pal mond a fà 11 |
|||
mistír dal oseladór a Chapin in te anade dai biej béés in cualchi |
|||
pais, ma al é rár il câs che chej bêcs a vedin drecade nissune |
|||
famee: a son propit come la plume che il vint al sparnice pal |
|||
ajar e che plui si corij daùr e mancul si rive a ingrumâle. |
|||
Jo mi ricuardi di un ciert Tinori che fin di frutat si jere |
|||
lassade jentrà tai vuês la maludizion di chel gust. I siei a fasevin |
|||
1 contadìns, a vevin un bon teren e cul lavorâ s'e campavin. |
|||
Simpri un talar in sachete, i fits pajáts, il so bráv purcit, e mai |
|||
partide la polente. |
|||
Tinori, cuanch'al jere picul, invezit di fâur di manghâ ai |
|||
nemâj, al plantave sunt'un rivâl une schâipule cunt'un pâr di |
|||
vergons, e li al Sivilutave dute la matine. So pari j voleve un |
|||
gran ben, al jere simpri stât il so figot, e se cualchidun a Chase j |
|||
ves dit alc par vé cussì malementri pierdùt il timp, al jere lui che |
|||
lu parave, e s'e &holdeve a viodi la sere une biele frissorie di |
|||
parussulis parsore il fùc. |
|||
Intant il frutat al creseve e nol veve altri tal châv che i ucej. |
|||
Vie pal an simpri cul vuìt in boche, dut indafarât a mantignî cus, |
|||
a parechâ vergons e vischadis e filâinis. Se lu mandavin a |
|||
pason, no j impuartave nuje di mená a Chase 1 nemáj ben pasúts, |
|||
e si stufave di stàur daùr; anzit dispès, par che no j cridassin a |
|||
viodilu a tornâ cussì prest, al scomencave a piscâ cu la boche |
|||
come ch'a fossin i tavans, e i nemâj cu la code in ajar, metàts in |
|||
ardence, a fuivin dal prât e vie a volop a parâsi te stale, e lui |
|||
daúr a dà ad intindi ch'a jere stade la mosche. |
|||
A vignive la seson des vendemis, e alore sì, a vevin un biel |
|||
clamâlu a Choli sù il sorg o a meti forment: nanche la sere a |
|||
14 |
|||
scussá! Parcé che lui, jevát la matine a straoris e strac di cori |
|||
atór, al colave di sium a buinore, e cui cu à dafâ si distrighi. So |
|||
pari al scomenéà a inacuargisi, ma nol jere plui timp; anzit une |
|||
volte ch'al voleve obleâlu a fà no sai ce vore, Jj sChampâ di chase |
|||
e al lé cunt'un siór a oselà une bressane. |
|||
Ingolosit de pae ch'al veve piade, al fo in ché volte ch'al |
|||
deventà oseladór propit di profession. Fat omp, maridát e |
|||
jemplát di canae, savéso ce vite ch'al menave? Cumó sü pes |
|||
montagnis dis e dis par burî fôr un cercifiu, mocumó un viag fin |
|||
a Pordenon a proviodi une parùssule; po l'Atom cun cualchi siòr |
|||
a oselà un rocul, e intant la prole ch'a ledi come ch'a vùl. Tes |
|||
Chasis dai siòrs, massime di vendemis, si stranfe e si ghonde, e |
|||
Tinori al imparâ prest duch i lôr vizis. Bevi, $ujá, morosá cu lis |
|||
massariis e cu lis camarelis: jerial meracul se si dismenteave de |
|||
só púare famee? Cuanch'al tornave a Chase, usàt a fa nuje, ] |
|||
pucave la vore e, dute la sante mari dal di, al steve covát in te |
|||
ostarie. Cumò al è vieli e in te miserie infin parsore dai vòj. Siei |
|||
fis, cui a servî e cui pal mond, nissun ch'al vedi tirát dret e che |
|||
lu assisti. |
|||
Oh, se so pari ch'al jere un brâv contadìn e un bonparon, al |
|||
podês cumô alcâ il châv fôr de buse e vignî a viodi par un |
|||
moment cemôd ch'a jê lade la sô puare famee! |
|||
15 |
|||
==PE BOCHE SI SCHALDE IL FÔR== |
|||
Un predi, di chej nestris viêj di une volte, che si impacavin |
|||
póc di politiche ma che paraltri j volevin ben al lór püar pais, mi |
|||
à insegnat, cuanch'o jeri frute, a cognosi il valòr di chest |
|||
provierbi furlan. |
|||
Si faseve 1 fens: un chald ch'al brusave l'ânime e lis |
|||
zornadis plui lunghis dal an. Daspó gustát, cuanch'a jere une |
|||
cierte ore, chel predi, nasùt contadin, ch'al atindeve ai lavórs de |
|||
nestre campagne par judà la mé pùare mari restade vedue |
|||
cunt'une cosse di fruts, al tacave la caretine e, preparât int'un gei |
|||
un pâr di salams tajâts a fetis, al mi clamave a judalu a |
|||
dispecolâ uns cuatri mans di pan e po al leve te chânive a |
|||
jemplá une damijane dal vin plui bon che si veve; al mi faseve |
|||
meti il gno Chapielut di pae e: "Anin", al diseve, "a Chatà 1 |
|||
setòrs". |
|||
Si rivave sul prat cence incuintra anime vive, che il soreli |
|||
sbassat al petave di traviers su la tiere infogade e al sveave un |
|||
nül di tavans ch'a perseguitavin la nestre mule. |
|||
In lontan, tra lis viis de jerbe in tài, si viodeve 1 setórs in |
|||
ristiel ch'a seavin acanáts. |
|||
"Sintistu la mùsiche dai faléuts come ch'a va vie murind?", |
|||
al mi diseve... "A fasin apene dusinte, tresinte, e al manche |
|||
anchemò un bon cuart di zornade!". |
|||
Al dismontave, al deve un gran Sivíl, e dute ché int, lassade |
|||
la vore, a jerin atór de nestre carete. A ün par un j dispensave un |
|||
pagnut, un pâr di fetis di salam e une taëute di vin che ur leve |
|||
par ogni vene. |
|||
"Da brávs, corag! Tornait a vore", j diseve e, prin di voltâ |
|||
la carete, al spietave li sul prât fin che ju viodeve dignúv a tacá. |
|||
16 |
|||
"Sintistu cumô 1 falèuts?... no fasin plui dusinte, tresinte, |
|||
ma cuatricent, cincent!..." |
|||
E si leve a Chase a preparâur di cene. |
|||
17 |
|||
==SAN MARC == |
|||
Une di San Marc cul so Lion al capità a Vignesie. Al Chatà |
|||
cresude la citât, fate riche, fate biele; ma la int imbastardide no |
|||
jere plui ché di une volte. Deventáts siòrs, 1 vinizians a vevin |
|||
dismetùt di lavorà. A jevavin a misdi, si vistivin galandins, si |
|||
slicavin, a bevevin cafê: sunâ, Chanta, 2uja, e dutaldi in châcaris |
|||
e dute la gnot in fiestis e in moroseés. Féminis smaridis di colór, |
|||
goventút buine di nuje e duéh pitinins e scachits ch'a fasevin |
|||
stomi... |
|||
San Marc si spaventà: "S'al torne Àtile, cui àjal di parâ |
|||
cheste púare ghernazie?". E plen di pinsîrs al cirive rimiedi. |
|||
A disin che il Lion j buri für une Chasute indulà ch'a |
|||
vivevin doi Sclavons fradi e sûr, püars tanche il pedoli, ma |
|||
fuarts, tressáts, e ben metúts, parce che ur veve plasút simpri di |
|||
sfadiâ e cence scamofis si contentavin di polente. San Marc par |
|||
amôr de sò Chare citàt ju benedì subit in matrimoni, e di chê |
|||
raze a jè vignude für la brave armade ch'e à difindüt e salvade |
|||
daspó, tantis voltis, la Republiche. |
|||
18 |
|||
==LIS STRHS DI GERMANIE == |
|||
Scuasit tal mieg dal Chanâl di San Pieri, parsore de vile di |
|||
Curcuvint, si viôd une montagne verde che j disin la Tenèhe. |
|||
Lassu adalt al ê un biel pradissìt in forme di Chadin, dula ch'a jè |
|||
vós ch'a vignissin une volte a bala lis striis di Germanie. |
|||
A capitavin ogni joibe la matine a buinore prin ch'a |
|||
sunassin di lis Champanis di San Niculau di Paluce. Vistudis a |
|||
blanc, cunt'une velete rosse su lis strecis biondis ingropadis su |
|||
la cope come une brotule di Chanaipe, sintadis sunt'une file di |
|||
nulutis d'aur e d'arint, a svolavin jù vongoland di montagne in |
|||
montagne fin dulà ch'a naë la Bût. |
|||
Su la boChe dal gran fontanon, in te ploe minudine che |
|||
come flôr tamesade a salte parajar pal impit da l'aghe ch'a ven |
|||
für imburide a rompisi tai crets, a si lavavin la muse e 1 pidins e |
|||
po cun chês lôr manutis freschinis a si petenavin la caveade e le |
|||
fasevin su in ricots. |
|||
Cualchi volte il soreli, plui furb che tal lôr paîs, al vignive |
|||
a cucalis prin ch'a vessin finit di svuatarási, o la Champane di |
|||
san Niculau a sunave madins plui abuinore dal solit, e alore |
|||
vajulints a scugnivin torná indaúr. |
|||
Ma plui dispès, mitàt tal sen un macet di violutis rossis, a |
|||
svolavin tal pradissìt de Tenche, indulâ che in gran ligrie a jerin |
|||
ğa a spietâlis lis striis Chargnelis e chês dal Friùl. Su la spêcule |
|||
di Cabie, sun chê montagne colôr di rose e rimpinide ch'a Chale |
|||
parsore di Cedaréhis e ch'a fás éhanton tra la Bút e il Charsò, si |
|||
podeve viodilis in comareés a balâ insiemit e a busâsi come |
|||
tantis sûrs. Indulà ch'a tochavin lis cótulis e chej piduts lizerins, |
|||
il prat al sflorive dibote e tal indoman dut il Chadin de Tenche al |
|||
pareve piturát a strichis rossis, turchinis, blanchis e galis a |
|||
fuarce di tant panpurcìn, gîs e campanelutis ch'a cuviergevin la |
|||
tiere. |
|||
19 |
|||
A disin che anche sar Silveri, chel danât ch'al piche la |
|||
montagne ret il Moschard, al montave sul so grêban e par gust |
|||
di viodilis al meteve il Chapiel verd e la gabane colór di rose. |
|||
Su l'ore di misdì, par rinfreschâlis, al Jevave su dal mâr un |
|||
ajarin gentîl e, traviersade la planure, al marchave a cavalot de |
|||
Bút spacand lis alis blanchis, mormorand e busand a une a une |
|||
lis ondadis che j vignivin incuintri. |
|||
Chel ajarìn, a chê ore istesse, al ven su ogni dì tal Chanâl di |
|||
San Pieri; ma tal Chadin de Tenche a no balin plui lis striis. |
|||
Invezit sâr Silveri al piche plui che mai la joibe; cuand ch'al à |
|||
fat un gran grum di clas, a ju sdrume ju te Bút e in forme di |
|||
purcìt al torne in su a rimâ. |
|||
La Champane di San Niculau, sdrondenade dal vint, cumò a |
|||
sune a miegegnot e chej bots malinconics e mistereòs a parin il |
|||
sglinghigna di une Chadene. |
|||
Lis nestris striis spauridis a fuin a scuindisi daür 1 grébans |
|||
dal Cuc o sul Chàul o in jenfri lis palis sechis de Serenate. Chés |
|||
di Germanie, vistudis a neri, cu lis strecis disfatis jü pes |
|||
spâdulis, sintadis sul confin a vain l'antighe amistát pierdude. |
|||
20 |
|||
==IL CHAN BLANC DI ALTURIS == |
|||
Sintistu ce vint? A jè la vendeme des fueis e la tiere, come |
|||
s'a ves vude tal câr cualchi gran passion, a jè viele chest an prin |
|||
da l'ore. Il sisulâr par butâ jù la caveade nol à spietàt la gilugne. |
|||
Velu ch'al slar&he i ramaés ga nüds e neris e ingredeáts come |
|||
ch'a fossin tanch sgrifs. |
|||
Su pes bachetis dai morârs cualchi fuee inscartossade a sberle |
|||
un moment tal ajar, po si semene pe campagne. Pùar Chaval di San |
|||
Martin, chest an nol Chate di pasonà! |
|||
A jè la sabide, la gnot a jè scure; no stin a là par ché |
|||
stradele. Ogni sàbide par ché stradele, ret la risultive, al |
|||
comparis un Chan blanc e di lontan su la strade gnove si sint a |
|||
cori une caroce che mai no ven indenant. |
|||
Chel éhan, daspô ch'al â ben vuacât e cu lis catis raspade la |
|||
tiere, al alce il musìc e al si met a urlâ a lung ch'al pâr che le |
|||
clami; ma jé a sdrondene simpri ferme tal istès pont e a |
|||
migegnot il rumôr al si fâs sord e malinconic come se si |
|||
subissàs sot tiere. Alore il čhanat al dà une cainade, al salte tal |
|||
rojuč, al si svuatare un pôc sot il cejon e po al sparis tal gorg. |
|||
Ga agns, lavorand in chel sît, a chatarin une spade ruzine, |
|||
une crepe e uns cuatri vuès di cristian che apene viodüt soreli a |
|||
si sfrantumarin come pae brusade. |
|||
A disin che sun ché stradele ai timps des vueris di |
|||
Napoleon al sei stât copât un soldât. Al vignive di Parîs e al |
|||
veve mandat a Chase une casse di bêcs cunt'une lêtare a sò mari |
|||
dulà che j diseve che la vuere j veve fat bon pro e ch'al jere |
|||
deventàt un gran siòr. |
|||
Jè, dute in glorie, a butà vie la vore e si metè a spietàlu sul |
|||
balcon. A pensave continuementri a la fortune ch'al veve fate, al |
|||
botin che j veve mandát; e la gnot a s'insumiave di jessi vistude |
|||
21 |
|||
di sede, di vê il cuel furnît di aur, plenis lis mans di anej, plen il |
|||
châv di brilants, e di viodilu a sposâ une biele reìne. |
|||
Spiete vuê, spiete doman, duch a tornavin de vuere, ma nô |
|||
il so fi. A comprâ caroce e chavaj e a lê a cirîlu pal mond. |
|||
Passadis lis montagnis, a jere jentrade in Italie; a chalave i prâts |
|||
semenáts di rosis e 1 arbuj ch'a sintivin la Primevere, 1 uceluts |
|||
ch'a svolavin Chantand pes Charandis ga sfloridis, a beveve il |
|||
sprofum de planure ga dute in amór. |
|||
Un corvat al vigni a pojási su la serpe. Al veve une sgrife |
|||
insangande, insanganát 1l bec insin ai vój; sot l'ale une létare cul |
|||
sigîl neri. J molà la lêtare sul grim e al svolà vie cuarnand come |
|||
sal ves nasát un cadavar. Dentri a jere scrite la fin dal pùar |
|||
soldát. In ché volte a si sinti a gotâ sul côr dut il sang de vuere |
|||
maladete. Si fasê blanche come un pecot e a restâ incudide in te |
|||
sÔ caroce. |
|||
Daspô di chê dì, par volê di Diu, ogni sâbide di gnot a côr |
|||
fin in chel sît incuintri a so fi; e lui al jes de tiere in forme di un |
|||
chanat blanc e al vai par desideri de patrie lontane e al smalite |
|||
par busâ sô mari; ma al ê diband: che, inchadenâts duchidoi al |
|||
destin, no podaran mai viodisi dicà dal dì dal gran judizi. |
|||
Pùar chel ch'al cród di gholdi su lis lagrimis dai altris! Pùar |
|||
cui ch'al mùr lontan dal so paîs! |
|||
27 |
|||
==L'UCELUT DI MONT CHANINE == |
|||
Ogni an, la vilie de seconde di Mai, apene bonát soreli, si |
|||
viód tal cíl parsore di chej tre dinch ch'a scusse Mont Chanine, |
|||
un picul pont neri, e un ucelut imburit come une clapade al ven |
|||
JU tai prâts di Soleschan a pojâsi sunt'un pôl. |
|||
Chel ucelut cu lis alis a pendolon al clame la gnot cunt'un |
|||
chant cussì malinconic e mistereôs che lis fantatis che lu sintin |
|||
vignind a Chase di pason, cence savé parce, ur ven voe di vai. AI |
|||
somee l'ultime vós dal ortolan cuanche tal verd al si lemente de |
|||
só compagne o, int' une gnot cence stelis, il gri di Avost che |
|||
donghe di un cimitieri al pree la ploe. |
|||
Tal indoman plui di ùn di chej ch'a vegnin a bala su la |
|||
fieste dai pastôrs e ân viodât chel pôl flapît come ch'al ves il |
|||
viêr o che j ves trat parentri la saete. |
|||
A disin che une volte in chej práts a vignive a pason une |
|||
frutate. Blanche e rosse come un miluè, une vite gajarine, 1 vòj |
|||
come dòs moris, il nasut visentin: a filave, a Chantave, a jere la |
|||
plui biele dal país. Fra 1 tanch che j fasevin l'amór un govenut le |
|||
veve Cholte e in te fieste de seconde di Mai a si jerin |
|||
imprometúts di balá insiemit la prime bòlzare. |
|||
Ma ché fantate a leve cualchi volte a Palme a vendi ùvs e a |
|||
baratà filidure. |
|||
Il fi dal comandant j dê di voli e, slicansi 1 mustachs e |
|||
fasind cinglinâ la spade, subìt che le viodeve sintade cul so |
|||
geüt in bande in te ombrene des agacis, al capitave in place e j |
|||
leve passand parmis. |
|||
Jê si Jere intajade e, parcé che un miltár cussi ben vistút e |
|||
dut lustrát j pareve une persone in grand, a si tignive in bon, e |
|||
cuanch'a saveve di vésal daúr, a leve vie impicotide gholdinse |
|||
25 |
|||
tra piel e vuès, e cu la code dal voli cualchi freghenin jJ |
|||
ridučave. |
|||
Bisugne ančhe che une volte o l'altre a si vessin fra di lôr |
|||
cisicât, parcè che il dì de fieste dai pastôrs si viodè a comparî |
|||
traviers la grave de Tôr come un pichet di soldâts. Tambûrs e |
|||
trombetis a lusignavin in jenfri lis fueis de poolade daûr di une |
|||
biele caroce plene di penačheris. |
|||
Cuanch'a forin sul prât, i sunadôrs spaurîts a cidinarin i |
|||
violìns, lis pulgetis si tirarin di bande, i pastôrs par no jessi |
|||
peschâts a scugnirin mocâse disju dal breâr. |
|||
La musiche todesthe s'implantà tal mieg de fieste e ché |
|||
fantate, dismenteade dal so pùar paîs, in presince di tante int, a |
|||
ve cür di balà jé dibessole cul fi dal comandant par plui di |
|||
un'ore a dilung. |
|||
Ma daspò ché domenie al fo finît il so ben. A scomencâ a |
|||
smarîsi di colôr, une fierisine j jere jentrade tai vuês e, |
|||
tombadice e striSinide, a leve vie pendoland e distruginsi a voli |
|||
viodint. |
|||
Al pareve che, biel baland, chel siôr j ves soflât il tuessin |
|||
tal câr opùr che t'e ves striade. A fo a Barbane, a fo a Madone di |
|||
Mont: le menarin par duch i santuaris a fási benedi: ma al jere |
|||
dut diband. Si buta in jet e in póc timp a muri maludide dal |
|||
Signôr. |
|||
A disin che, tal mentri ch'a jerin a soterále, une figure |
|||
lunghe, vistude a blanc, cul rassadór sul Cháv, a fo viodude sul |
|||
pas di Mangan a domandâ la barche. AI sglavinave a selis, e il |
|||
Nadison di une rive a l'altre. I barcharâj no volevin rischâsi, ma |
|||
jé a ghava une man e ur segna di lá indenant; e la man scridelide |
|||
a jere di muart. Si sintirin a glacâ 1 pîs tes Cùculis e, cence dî un |
|||
flât, a Cholerin sù il rem. Cuanch'a forin dilà, une bugade di vint |
|||
le puartà in ajar e par un piec a dilung le vioderin tal nôl a |
|||
remenâsi come la code di Buje. |
|||
24 |
|||
A jè cumò lassù te név di Mont Chanine ch' a vai e ch'a |
|||
purghe in eterni il so pechât. |
|||
25 |
|||
==LA MALUDIZION DAI LUVÌNS == |
|||
In chel timp la Madone benedete par pôre dal re Erodes a |
|||
sthampave in Egit. Dut il dì a mus, cul so divin bambin tal brač, |
|||
par stradis fôr di man, par sucrits e par trois. San Josef le |
|||
scuargeve viers il confin dal pùar paîs. |
|||
Tal país Chadût tes sgrifis dal re Erodes no jere plui ni |
|||
justizie ni sigurece ma capriès pardut e prepotence. |
|||
A levin vie cidìns e simpri cul cùr in man par ombre di petà |
|||
1 pîs in cualchi spie. Sul fà de gnot a traviersavin un Champ di |
|||
luvins. A jerin madúrs e il fueam sec e i cosuj scridelîts a |
|||
scrossavin cun gran rumôr. |
|||
La Madone benedete, dute spauride, a maludì la plante |
|||
spione e tal strengi al côr il so divìn bambìn a disin che lu preâ |
|||
in secret par duch che puars che, perseguitâts da l'umane |
|||
justizie, a varessin dovât un di, come jé, schampa dal lór país. |
|||
Daspò d'inchevolte 1 luvins a deventarin une plante |
|||
salvadie, mare di savôr, cence sostance, che, par manghâ che si |
|||
manghi, mai no pas e ch'a supe la tiere disgraciade che le à |
|||
nudride. |
|||
Daspò d'inchevolte ogni pùar remeng ch'al scuen fuî dal so |
|||
paîs al è sot de protezion de Madone benedete. |
|||
26 |
|||
==I VIÊRS DI SAN JOB == |
|||
Al jere sul ledan, la sò Chase brusade, muarts 1 fis, dutis lis |
|||
sòs sostancis pierdudis: fèmine e amîs lu vevin bandonât: nol |
|||
veve di san nome la lenghe e al continuave a benedi al Signòr. |
|||
Dal alt dal so cil il Signôr Idiu j dè finalmentri une Chalade |
|||
di misericordie e la tiere dal mussulìn, bagnade di tantis |
|||
lâgrimis, a butâ fôr un arbussìt forest che nissun podeve |
|||
cognoëi: un Cuf di bachetis slissis e dretis come Chandelis, |
|||
furnidis di fueis cui ôrs a ricam. |
|||
Al cresSeve a voli viodint e in pôs dis cu la ombrene al |
|||
rinfreschave il châv dal puar pazient. Lis plais dal so cuarp a |
|||
scomencarin alore a sierâsi e lis scais come chês dal pes a |
|||
colavin ju lassand la châr netade ch'a tornave fresche e colôr di |
|||
rose. |
|||
I viêrs che fin in chê volte lu vevin roseât, in procession |
|||
come une rie di furmiis, a corevin sü pal arbussit a paSoná chés |
|||
fueutis tenarinis sparnicadis di rosade. |
|||
I viêrs di San Job ogni tre cuatri dîs a mudavin scusse e |
|||
ogni volte a deventavin plui biej, fin che un di, fats d'aur come |
|||
la uve madure, für de lôr bochute a butavin une glagn di fil |
|||
sutiline e lusinte ch'a pareve un rai di soreli. Cun chel fîl, menât |
|||
atôr in maniere, a fabricavin un sgubul mai altri viodât. |
|||
In pôs dîs dutis lis bachetis dal arbussìt forest a jerin |
|||
furnidis di une cuantitât di chej sgubuj ch'a pendolavin in |
|||
ghirlandis, in macets come i raps des strecis de vît. |
|||
Cussi il Signór Idiu, pai merts di San Job, j donà a la tiere |
|||
la prime galete. |
|||
21 |
|||
==LA ROSADE DI SAN GUAN == |
|||
Donghe la vile di Murus int'un pradissìt dapîd des cuelinis, |
|||
al ê un cocolâr ch'al â unevore di agns. Si viodilu di lontan |
|||
parsore di dute la campagne e su lis lidrîs ch'a jesin de tiere |
|||
gropolosis e scuris si pò sintasi in ombrene. |
|||
A ven Primevere: fine e freschine a salte fôr la jerbe pal |
|||
prat, si sblanchigin lis cisis, e 1 pomars des cuelinis a sflorisin |
|||
ch'a pâr une neveade; ma il cocolâr sut, indurît, al pâr che nol |
|||
vedi ni umôr ni vite. |
|||
Al ven l'Istât: a svualin Chantand i uceluts tal folt de |
|||
campagne, a jè alte la jerbe dal pràt e parsorevie, a seond de |
|||
bavesele, a spachin lis lôr semencis i fros dal scuâl, ma il |
|||
cocolâr ni ch'al bute ni ch'al mene e al ê anchemô cui ramacs |
|||
inrimpinîts, neri e ruspiôs come ch'al fos inglacât in te sô scusse |
|||
d'Unviêr. |
|||
Il viandant ch'al passe par lenti, al Chale chel brut arbossat |
|||
e al dis: "Butailu für, faseit tantis stielis e ch'al vadi sul füc". |
|||
Ma il contadin dal país, che di une man di agns al é usát a |
|||
viodilu al rispuind: "Lassait ch'a vegni la rosade di San Guan!" |
|||
A ven la gnot di San Guan. A je3 la int des chasis e si |
|||
sparnice pai prâts e pes cuelinis a piâ la rosade. Distirâts te jerbe |
|||
a lusôr di lune, cui pree, cui chante, cui conte la storie dal sant. |
|||
Avodât dal pari a predichâ la redenzion denant di Erodes |
|||
re, San Guan al difindeve il pùar paîs. San Guan digun e núd nol |
|||
veve pôre a condanâ i pechâts di Erodes in tron. Lu àn metût in |
|||
preson, j an tajat il châv, ma la só peraule a jè restade. |
|||
In te gnot di San Guan il cocolâr di Murüs al bute für lis |
|||
fueis e al inmanìe lis côculis. A jê chê rosade ch'e â virtât di |
|||
fâlu menâ. |
|||
28 |
|||
Ma anche in ché gnot il scuâl al pierd dute la sô semence. |
|||
Si dis ch'a sedin 1 chavaluts dal diaul ch'a vegnin a spacâ i fros |
|||
par metisi vie la vene. Il scuál al e lizerin, al volte face di dutis |
|||
lis bandis seond ch'al spire il vint. La rosade di San Guan ch'a |
|||
fas rivivi il cocolâr, a jè tuessin pal fros! |
|||
Int cence corag ch'o vés pòre a dî la veretàt, int timide e |
|||
vil, no stait a là für in ché gnot, parcè che su la tiere in ché gnot |
|||
al é il sang di San Guan ch'al cole in rosade. |
|||
29 |
|||
==LIS AGANIS DI BORGNAN == |
|||
Sot la mont di Borgnan al é un sit indulà che il Judri al |
|||
jentre tal cret e al fás come une specie di lat. La rive drete a jè |
|||
pelose di salets e di &hatuj, di ché altre bande une boschete di |
|||
pój. In ché ombrene l'aghe a pár verde e no s'inacuargaressisi |
|||
ch'a corés se no fos la sbrume blanche che s'ingrope des bandis. |
|||
Cuanch'al è par vigni temporál, 1i pój menáts dal vint a |
|||
sbassin il éóháv e a lassin viodi daürjur la montagne nere e |
|||
sbusade ch'a somee une brute Chasate, indulà ch'a disin ch'a stan |
|||
lis aganis. E cui ch'al passe di chè bande al varà viodùt plui di |
|||
une volte a sujà, su lis rivis dal Judri e tai salets, lis piecis |
|||
blanéhis che lór a lavin dal continui. Si sintilis a sbati plui di |
|||
une mie lontan. Cuanchi volte a Chantin une Chantonete ch'a |
|||
compagnin cu la müsiche da l'aghe e cul sbati des piecis. A |
|||
disin ch'a jerin fantatis e bielis unevore. |
|||
Chel grêban, la lôr Chase e la vile di Borgnan a jere in ché |
|||
volte dute li intór, parcé che il Judri nol passave di ché bande. |
|||
Un fantat al leve ogni sere a Chatális. Vué al faseve l'amór cu la |
|||
prime, doman cu la seconde, passandoman cu la tierce, un'altre |
|||
di cu la cuarte. |
|||
Lôr, dutis cuatri, s'inamorarin in lui e, par gelosie, a |
|||
comenécarin a odeási tra sürs. Si manghavin di rabie e a fuarce |
|||
d'invidie a deventarin striis. Il fantat al continuave a lális a |
|||
chatâ, ma lôr, cuanche si scurive, lu mandavin a chase. |
|||
Une sere al si butà cui braés sunt'une taule e al faseve fente |
|||
di durmî cul châv scuindât tes mans. |
|||
"Vaiso a chase?", Jj disê une di lôr. |
|||
"Sù, sù, chel Zovin, si fas tard!", a diseve chè altre, "vait |
|||
cul non di Gho". E dutis d'acordi lu paravin vie. |
|||
30 |
|||
Lui si ostinâ e al rispuindê ch'al voleve fermâsi anchemô |
|||
parcê che $a a lusive la lune e nol veve pôre a lâ a chase. Al stê |
|||
fin scuasit miegegnot. |
|||
Cuanch'al lè vie e ch'al si vê sierât 1l puarton daûr, int'un |
|||
lampìn s'es viôd dutis cuatri te strade. A vevin te man une torce |
|||
paromp, dutis nudis, i Chavêj sparnicâts Ju pes spâdulis e, dôs |
|||
dicâ e dôs dilâ, lu compagnavin a Chase baland la stiche e |
|||
chantand: |
|||
Seben ch'a lús la lune |
|||
e tant e tant a é gnot. |
|||
Tal doman il Judri al jere vignüt Ju pe vile, miegis lis |
|||
Chasis sdrumadis, e chê des aganis restade daûr dal branc. Cul |
|||
timp a lá, a Jê deventade di piere, a son cresúts 1 pô] e 1 salets, il |
|||
sît si è fat silvestri, e cui cu passe al chale ché aghe scure, ché |
|||
ombrene, al sint un sgrisulac pe vite e al fui spaurît. |
|||
31 |
|||
==IL VOLI DAL SIGNÔR == |
|||
Il Signòr e San Pieri, come di consuet, anche in chê dì a |
|||
levin atôr pal mond. Cu lis bisachis su lis spalis al jere un piec |
|||
ch'a chaminavin e San Pieri, malafessì, al veve fate fan. |
|||
A jentrarin int'une Chase di bognsparons. La cite a bulive |
|||
donghe dal fúc ma no si viodeve ánime vive, che duch a jerin a |
|||
vore tai Champs. |
|||
Il Signôr al dè la sante benedizion, po al voltà vie viers la |
|||
puarte par jesi. San Pieri, ch'al jere daúr, si ferma invezit un |
|||
lampin parmis dal fogolâr e al tirâ ju la covertorie par cucâ ce |
|||
ch'a vevin te cite. |
|||
Un sprofum di consolazion j dê tal nâs, e une biele crodie a |
|||
vongolave parsorevie tal mieg dal vuardi e dai fasùj. A scotedét |
|||
t'e gShave e, biel Chaminand daúr dal Signór, al s'e leve roseand |
|||
in scuindon. |
|||
Daspò finide la cerche, a jerin lâts a polsâ sunt'un toglât. A |
|||
vevin metudis jü lis bisachis cuanche il Signór J ordenà a San |
|||
Pieri di petenálu. |
|||
A] puartave 1 éhavéj a la nazarene e San Pieri cul disgredei |
|||
j faseve la rie cuanche, dut int'un moment, al reste cu la man par |
|||
ajar e "Jesus!", al sberle, "Culi daür o vés un voli, V6, Signór!" |
|||
"Sigôr!", al rispuindê il Signôr, "al ê chel voli che vuê di |
|||
matine o ai vit parie il dolôr di vioditi a sbisiâ te cite e a robâ la |
|||
crodie a chê puare int ch'a jere a vore tai champs". |
|||
32 |
|||
==IL VOLI DI CHEST MOND == |
|||
Cuanche il Signôr insiemit cun San Pieri al leve pal mond, |
|||
une matine in sul cricâ dal dì a passavin su di un puint. Un |
|||
cercandul, vieli e pecotôs, cui vôj bas e cun tante di corone in |
|||
man, al steve li impostât e, plen di devozion, al tirave jù |
|||
paternostris e avemariis. |
|||
J dè di voli San Pieri e, plen di rispiet, al ghavâ il chapiel; |
|||
ma il Signòr vie pe sò strade cence contàlu, éhaland di un'altre |
|||
bande. |
|||
Cuanch'a forin in te vile, s'intoparin int'une sdrume di |
|||
fantats ch'a Chantavin vilotis sot di une fignestre. Cui veve in |
|||
boche il Sivilot di scusse, cui ucave, cui saltave. |
|||
San Pieri, Chaland di brut, al procurave di sghindâsi e di |
|||
passâ vie cidìn par no vê ce fâ cun chê baronìe. Il Signôr invezit |
|||
ur dè il bondi e, fermât a čhacarâ, plen di amôr la face divine e |
|||
ingropàt la vôs, ju benedive. |
|||
Passadis lis Chasis e ğa fôr dal paîs, internâts int'une |
|||
stradele di campagne, San Pieri al rompê il zito. "Savêso, |
|||
Signór, che vó mi parés curiós plui di un póc? O incontrin sun |
|||
chel puint un puar diaul ch'al preave cunt'une devozionone di fâ |
|||
compunzion ai clas, e vô o sês passât vie cence saludâlu, cence |
|||
dâj nanche une Chalade, anzit cunt'une muse dure ch'o parevis |
|||
invelegnât; e cumô po che si sin intivâts insomp de vile in chê |
|||
nae di galupìns ch'a varan fat Diu sa ce gnotolade e che, |
|||
massepasúts e plens di vin, impid di ld a Chase a durmi a stevin |
|||
li a sburî fâr il morbìn chantacand a cualchi polzete, siorsì cun |
|||
chej s'impostais a fà compliments, Ju benedîs e ju charecais." |
|||
"Puar Pieri ", j disê il Signôr, "tú tu chalis cul voli di chest |
|||
mond, ma jo o âi un altri voli e o viód plui indentri. Sâstu, chel |
|||
cercandul, tropis ch'ind'à fatis in te s6 vite? E cumò, vignùt vieli |
|||
cence pintîsi, al crôd di justâle cun chej cuatri paternostris ch'al |
|||
33 |
|||
sta li smurmujand. Chej Zovins invezit, sot di ché fignestre, e ân |
|||
l'ânime nete e la lôr ligrìe a ven di un côr bon. îr a son stadis |
|||
gnocis e in ché Chamarute a duár la nuvice ch'a jé de lôr vile. A |
|||
je jesude de só Chase, e a bandonát pari e mari, fradis e súrs. A |
|||
son stâts su dute la gnot a tignî legris 1 pùars viéj che le àn |
|||
pierdude, e àn balât, e àn bevût e, vuê di matine, invezit di là a |
|||
polsá, a son vignúts a fa un Chant sot dal balcon de nuvice par |
|||
saludâle e ralegrâle, par consolâ il côr di chel che le â cholte. |
|||
Pieri: benedets chej fantats, benedetis lis lôr vilotis e la lôr |
|||
curtisìe: al ê un macet di rosis freschis che a mì mi san bon mil |
|||
voltis miei che no duch 1 rosaris a sec dal galantomp dal puint." |
|||
34 |
|||
==IL PRIN SARASÌN == |
|||
Al bonave soreli, e tre viandants acanâts dal chald, duch |
|||
sudáts e plens di polvar, a jentravin te vile. La int in tai curtîvs a |
|||
finive inchevolte di bati e anchemò pal ajar a svolave la bule. |
|||
"O di Chase!", a diserin chej tre a di une fémine che a |
|||
traviers de palade le viodevin a palotá forment. |
|||
A jere une vedue che, govenate e fuarte, e deventade in |
|||
chel an cape di Chase, a faseve viodi lis sôs brauris. |
|||
Ju fasê jentrâ, ur dè di cene e ju metè a durmî sul toglàt a |
|||
pat che tal indoman le judassin a bati. |
|||
San Guan, San Pieri e il Signór, in forme di viandants, a |
|||
durmirin in ché gnot tal fen sul toglát di ché vedue. |
|||
Tal cricà dal di, San Pieri al sinti a éhantá il Zhal, e: "Su!", |
|||
al diseve, "sü, spessein a furnisi, parcé ch'o vin cenát ben, |
|||
capîso, e al ê di just che vuê si lavori." |
|||
"Duár e tás", j rispuindé il Signór. E San Pieri si volta di |
|||
ché altre bande. |
|||
No vevin fat un sium ch'a capità sù la vedue invelegnade |
|||
come un sborf, cunt'un bocon di racli in man, e: "Cemùd le |
|||
intindiso?", a sberlave, "crodiso di stà li a poltronà infin al di |
|||
dal judizi, voaltris, daspò di vè manghat e bevât su lis mês |
|||
spalis?" |
|||
E malafessi j lassà lá une sgnésule a püar San Pieri. |
|||
"Véso viodüt mo se no vevi reson?", al diseve il sant, |
|||
sfreolansi la spàdule. "Eh, su, sŵ, jevin e metinsi a vore; seno, |
|||
lafè, ché spirtade di fémine nus regole di fiestis!" |
|||
"Duár e tás!", j tornà a di 1l Signór. |
|||
"Ma no m'insegnais tant ben vó a mi. Eh, si po! E s'a torne |
|||
su?" |
|||
35 |
|||
"Se tu as tante pòre di une fèmine", al continuave il Signôr, |
|||
"passe dilà e lasse ch'al vegni Guan tal to sit." |
|||
E duth i tre si tornarin a indurmidi. |
|||
La vedue, che intant a veve finît di tindi, viodind che mai |
|||
no capitavin, plene di grinte a tornâ su disore cul so racli in |
|||
man; e cuanch'a fo a tîr, no s'impensie di passâ di chê altre |
|||
bande e di petâj un'altre pache propit a San Pieri, intindind di fâ |
|||
Justizie e di mignestrânt un pochis paromp. |
|||
San Pieri sberlufit al saltà distrade für dal fen e, ch'al disés |
|||
ce ch'al voleve il Signôr, al corê jù in curtiv a čhapâ il batali e al |
|||
scomencâ la prime vie plui lontan ch'al podeve di chel diaul di |
|||
femenate. San Guan e il Signór un momentin daspò a capitarin |
|||
Ju anche lôr. |
|||
Cuanch'a jerin ga duîh sul batüt, batali cuintri batali, |
|||
pronts a scomencâ la solfe: "Puartimi un stic!", al ordenâ il |
|||
Signôr, e, fat di mot cu la man ch'a stessin cujets, al alîà 1 vój al |
|||
cil e al preave cidin. Po al dé fâc cul stic ai cuatri chantons dal |
|||
batút. |
|||
Duch a stevin a chalâ, nissun olsave a movisi ni a tirâ il |
|||
flat. II batòt al scomence a tova; si meSedin 1 balès e si jevin in |
|||
pîs cul poc in su; a pete un salt la flame e int'un atim al ê in fâc |
|||
dut il forment. Il stran a drete, la pae a campe, la bule parajar; si |
|||
brusin lis moschetis, a criche la schie e, fir de glume, al sclope |
|||
il gran e al si rodole tal mieg biel e net come s'al fos ga palotat e |
|||
buratât. La int vaìnd a s'ingenogle denant dal meracul. |
|||
I tre viandants, cence spietâ ringraciaments, a jeSin dal |
|||
curtîv. |
|||
Ma chê fêmine, invezit di pintîsi, a pense tal so châv che |
|||
chest al ê un biel bati cence strusie e, distrade, a fâs netâ il |
|||
batât, misurâ e puartâ vie il forment. E po Ju dal toglât a furie |
|||
un'altre maneZade di balès, e duch in vore a fà une gnove |
|||
tindite. |
|||
36 |
|||
Cuanch'a verin finit di disleà e ch'al jere dut in pront, ché |
|||
fèmine savint, che si crodeve done e parone, a Chape su jé un |
|||
stiè cun gran prosopopee e a va a daj fúc al batút. Ma cheste |
|||
volte al jere un altri par di maniis: al ardeve dut avuâl, al pareve |
|||
un mar di flamis e il gran sotvie, impiat, al coreve sclopetand in |
|||
fritulis. |
|||
Cu lis mans in tai chavêj, vaìnd disperade, la vedue a côr |
|||
für de vile daür dai tre viandants e, subit che ju viôd, a si bute in |
|||
genoglon pintude a contàur la sò disgracie. A jerin lagrimis |
|||
sanciris, e il Signòr j disè a San Pieri: "Pieri, va salve chel che |
|||
tu pùs e insegne a fâ ben par mâl." |
|||
San Pieri al rive sul batút, al fâs il segn de crôs: la flame si |
|||
distude e il gran, mieg brusinát, al cór dut int'un grum. Deventát |
|||
neri, pierdude la só forme e sclopát in fritulis, nol jere plui |
|||
forment, ma la benedizion di San Pieri j conserva la farine; e |
|||
che] gragnê] scûrs, pitinins, in forme di triangul, a forin il prin |
|||
sarasìn donât a la tiere. |
|||
37 |
|||
==CONTENTS E MALCONTENTS == |
|||
Une di San Pieri j domandà al Signòr di lá un fregul a spas. |
|||
"Dulà mo, Pieri, intindistu di lâ?", Jj disê il Signôr. |
|||
"Ma, par passá vie la mufe, o dirès, Signòr, di tiràmi tal |
|||
paîs dai contents." |
|||
"Va púr cun Gho, baste che tu ti ricuardis di no stà masse." |
|||
E San Pieri, butadis lis bisathis a cavalot dal cuel, s'invià |
|||
cul baston in man, viers il paîs dai contents. |
|||
Passe vuê, passe doman, mai altri nol tornave. Finalmentri |
|||
in châv a vot dîs, ve' San Pieri blanc e ros tanche un miluc, dut |
|||
vuajàt e legri ch'al vignive a Chase Sivilutand e sfreolansi lis |
|||
mans. |
|||
"Mi pâr di sì, Pieri," j disè il Signòr, "che tu âs savût di stå! |
|||
Sâstu ch'a jè passade la setemane?" |
|||
"O soi stât, Signôr, tal paîs dai contents. A fasevin gnocis: |
|||
si balave, si sunave: manghâ, boche ce vôstu? Simpri plen il |
|||
bocâl, e ucâ che Diu nus judi. Malafessì, Signôr, mi soi disludât |
|||
di tornâ a chase." |
|||
"Eh! Ehi! Ce ligrìis? E me mo, Pieri, mi vevino iniment |
|||
me?" |
|||
"Vô, Signôr? Po nančhe tal Paternoster!" |
|||
Di là a cualchi timp a San Pieri j tornà a saltâ di lâ a spas, |
|||
ma cheste volte si tirà invezit tal país dai malcontents. Il Signór |
|||
j veve permetút di stá tant ch'al voleve. Al ste tre dîs e in sul |
|||
cuart, plui che di presse, al tornave indaôr. |
|||
"Ce vuelial dî, Pieri? Parcè cussi prest? Ce diaul jerial lenti |
|||
che no tu âs volât fermâti ni pôc ni pic?" |
|||
"Ce ch'al jere? Miserie, Signòr, lagrimis, pedòj, malatiis e |
|||
disgraciis di sgrisulâ!" |
|||
38 |
|||
"E chej mo, Pieri, mi vevino iniment?" |
|||
"Po a ogni peraule, Signór: po no fasevin altri che preà, |
|||
scongurá e invocá il vuestri jutori." |
|||
39 |
|||
==IL SOLD DAL SIGNÔR == |
|||
Sul cricà dal dì, cuanche anthemò a lusive la Bielestele, lui |
|||
al jere ga lat su la vore. Al veve čholt sore di sè un bocon di |
|||
rival di svanghá e j deve di sonone cul mani de pale. |
|||
Int'un geüt daür di un sterp al veve un bocon di pinze cuete |
|||
sot des boris e al pensave: se le manghi a gulizion, no 'nd' ài par |
|||
gustâ; se le manghi a gustà, no m'in' reste pe cene e se le |
|||
manghi a cene, ce àjo di mangháà doman? |
|||
In chel a passarin doi viandants: "Ohe!, galantomp, |
|||
varessiso alc di dânus di gulizion ch'o vin anchemô di |
|||
disgunási?" |
|||
Eh, o so1 anche jo digun, al pensa il lavorent, e in tre o si o |
|||
no che mi restarà nuje ni par gustà ni par cene. Ma tantetant al |
|||
lé a éholi il geüt e: "Se s'indegnais!...", ur disê tal ghavâ fâr la |
|||
pinze. |
|||
A mangharin insiemit cence lassânt ni pic ni pôc e fìntine i |
|||
fruéons ch'a colavin partiere chel puaret si strusiave a Chapaju |
|||
sù e a parâ vie lis passaris che svoletand a vignivin a becáju. |
|||
Tal là vie, un di chej doi viandants j disê a chel altri: "Butij |
|||
un sold a chel püar omp." |
|||
A jerin il Signôr e San Pieri che, come al solit, a levin |
|||
insiemit atôr pal mond. |
|||
Lis champanis de parochie a sunavin misdì e chel pùar omp |
|||
al svanghave ančhemò cuanche j dè tal nâs un odôr di pan fresc |
|||
che j leve al cûr. Pe stradele daúr dal rivál al vignive sú un |
|||
frutat in Charie ch'al puartave il pan a l'ostarie de vicine vile. |
|||
"Chape un sold", al disè il lavorent, "e dami subìt un |
|||
pagnut." |
|||
Lu veve roseát bielavuál cuanche si pensa di meti vie te |
|||
sachete l'ultin crustin: "Vadé, cun Diu! O ài culi un altri sold. |
|||
40 |
|||
Po! Di cuand in ca?...Se no sai di vê tochât un centesim ch'al ê |
|||
un secul!" E intant che lu steve contempland, al continuave cun |
|||
chê altre man a sbisiâ te sachete. |
|||
J ven fúr dignúv un sold e po un altri e po anchemo un altri. |
|||
S1 sintà sul rivál e dut smaraveát ju meteve in rie partiere. Ma, |
|||
come se par meracul 1 solds 1 nasessin te sachete, nol finive mai |
|||
di tiráju für. Al jemplà il Chapiel; nol saveve plui dulà metiju, al |
|||
tajà te cise doi vencs e, ghavade la jachete, al lea cun lór 1 pugns |
|||
des maniis, e dentri 1 solds che no finivin mai di nasi. |
|||
Plen il geüt impirát sul braè, cu la jachete a Chaval des |
|||
spàdulis che cun chej doi salamons j petave sul pet e su la |
|||
schene, tignind cun dutis dôs lis mans il chapiel, al lê a chase |
|||
Chariât che nol podeve nanCche respirâ. |
|||
Gnot e dì al fo in vore, Diu lu sa par cetant timp, a sbisiâ in |
|||
chê benedete sachete che, come risultive, a continuave simpri a |
|||
butâ. |
|||
A] jere deventât un gran siôr, ma anche al veve metât su la |
|||
creste. Nol cognoseve plui nissun, si svergongave dai parinch e |
|||
dai amîs di prin, nol jere plui il cas ch'al des un bot: malafessì!, |
|||
a lui j bastave di sbisiá in te sachete. Invezit al veve compràt un |
|||
biel palac cunt'un zardìn denant, cun prâts e viâJj daôr e atôr-vie. |
|||
Al veve fat vigni di Milan une magnifiche caroce, Chavaj ch'a |
|||
fumavin, servidórs, cogos, Chacadórs e une turbe di Chans |
|||
simpri al so comand. |
|||
J vignì tal châv di burî fôr une nuvice e di fâ une gran |
|||
gnocade. La sere denant dut il lúc al jere inluminát, a sunavin lis |
|||
bandis, a traevin 1 mortalets, lis fusetis a levin in cîl. |
|||
Tal doman, cuanche la comitive a jere ğa jentrade in Chase, |
|||
vè il Signôr e San Pieri ch'a vignivin ančhe lôr a gnocis. Stand |
|||
disore l'amigo ju lampà ch'a jentravin tal zardin e subit al corê |
|||
ju abas a mandaju vie plui che di presse, disind che siòrs e sioris |
|||
a jerin in gran gale e che lui nol podeve acetáju cussi mal vistüts |
|||
41 |
|||
e plui di un pòc sbrîs, parcè che lu varessin fat sfigurà in face di |
|||
une tâl companìe. |
|||
Il Signôr e San Pieri mortificáts a lerin für. Ma no jerin |
|||
nanche sintâts in taule i nuvics, ch'a tornarin a capitâ mudâts |
|||
d'impresch ch'a parevin screâts dal moment: robe dute di valôr |
|||
che alì nissun no 'n' veve di compagne, e la chamese blanche |
|||
tanche un dint di Chan e tant fine ch'a pareve piel di âv. |
|||
Al fo un gustâ cui flocs: vins di ogni sorte, plats di cogo, |
|||
golosets, raritâts e tanch confets che ju menavin cu la $ae des |
|||
panolis. Vignude l'ore des barzaletis, cui faseve un chant, cui |
|||
une rime, ognidun al diseve la sò. Po si meterin a fà dai Sughets. |
|||
" Cumo mo", al dise il Signôr, "o vuei fâ anche jo la mé |
|||
maravee. Ve' ca il gno baston: cui di voaltris esal bon di fâlu stâ |
|||
in pis in mieg de taule?" |
|||
Prove chel, prove chel altri, il baston, malafessi, impen di |
|||
stá dret al colave simpri tal mieg dai plats e duch a fasevin |
|||
bacan a spalis di chej ch'a restavin scuintiâts. |
|||
"Justeapont", al diseve il Signòr, "faisi pür in ca, |
|||
galantomp, cui sa che vô no fossis chel dal meracul." |
|||
Il nuviè al provà: il baston sul moment al s'implante e al |
|||
devente un mani di pale. La comitive int'un atim a svanis, il |
|||
palaé al si sfante e il nuviè al si Chate come une volte a svanghà |
|||
il rivàl te campagne avierte, furnit cui siei antics impresčh cence |
|||
nujaltri, di tante robe, che il geùt cu la pinze. |
|||
42 |
|||
==LIS ÂVS == |
|||
A vignivin vie sul Ór da l'aghe. Ogni tant a si fermavin a |
|||
polsá, cumo tai salets e tai Zhatuj ga sflorits, cumó, daspó di vé |
|||
passade la poolade, su di un pradissìt aviert in face des vilis di |
|||
ché altre rive. A jere une zornade di paradîs: net il cîl tanche un |
|||
voli di ucel, éhants e sprofums tal ajar, la tiere $a in plene |
|||
Primevere. |
|||
Ma San Pieri, inmusonát e grintós, nol faseve altri che |
|||
bruntulâ e éholi dut par traviers chel che j diseve il Signór. Il |
|||
Signôr lu Chalave cul so voli pietós e al faseve boche di ridi. |
|||
"Ce ástu, Pieri?... Tu sés di malevoe, tú Pieri! Ce vuelial |
|||
dî? Ce ti passial pal châv?" |
|||
E a dutis chestis domandis nol scuedeve altri che une |
|||
rugnade e un: "Lassaimi stâ!" |
|||
A rivarin sul pas de barche. A jere dila. Si sintarin te jerbe |
|||
a spietále. Un rusignúl al Chantave tal folt des agacis, la |
|||
rusignole a veve il níd li donghe: si sintivile ogni tant a piscá |
|||
dentri di un sterp di rosis salvadiis ch'al chadeve in scoriis e in |
|||
ghirlandis ju dal rivâl. La morâtule int'une cise, scuasit su |
|||
l'aghe, al pareve che j rispuindês, e plui lontan, in te boschete, il |
|||
cuc. |
|||
Il Signôr s'e gholdeve come se in chel moment al si ves |
|||
complasút des sôs creaturis, ma San Pieri nol podeve bonâsi e al |
|||
sfogave la lune murmujand in jenfri 1 dinéh la Chantonete dai |
|||
Chocs: |
|||
E su su che il mond si struche: |
|||
cualchidun lu drecara. |
|||
La justizie a € fate a guche, |
|||
no si devi sapuartâ. |
|||
43 |
|||
"Bráv, Pieri!", j disé il Signór, "intindaressistu di drecâ tu il |
|||
mond?" |
|||
"Ma sigure che s'o fos in v6, o vorés fà là lis robis un póc |
|||
plui dretis." "Par esempli? E ce esal che ti disturbe? Parcé |
|||
éhalistu dut par ledrós? Anin vie, spude il marum e contimi 1 |
|||
grîs che ti passin pal châv." |
|||
"Viodéso là la barche?... Poben, a jê plene di int di ogni |
|||
sorte: tre o cuatri, Signôr, a saran galantsumign; ma il rest dute |
|||
nae ch'a mertarès inneade dal moment. E la zornade a jè biele e |
|||
l'aghe a jè cujete e lór a vegnin in ca contents e beáts, e ca di |
|||
un'ore a saran sul marchát a dí bausiis, a blestemá, a inghaná il |
|||
prossim come simpri. Ese justizie?". |
|||
"Volaressistu struchâ la barche e che insiemit cui trisch a |
|||
lessin jú pa l'aghe anche chej tre o cuatri che tù pûr tu disis ch'a |
|||
son galantsumign?" |
|||
"Salvaju chej, Signór! No sino ca nó doi?" |
|||
"Miei, Pieri, lassà vivi duch." |
|||
"Ma inchevolte, indula ese la justizie? Anche nossere, in |
|||
chel mulìn lâ ch'o sin stâts a cene, vô o vês dade la vuestre |
|||
benedizion a plen; e si ch'o savevis che jenfri a jere anche ché |
|||
strie di femenate che nus a dade malvulintir la polente e che, |
|||
triste in chase tanche un diaul, a fâs di ogni jerbe un fas. E silafè |
|||
che, invezit di benedîle, al sarês stât miei di chastiâle e di |
|||
sdrumâ il mulìn!" |
|||
"Miei, Pieri, lassá vivi duéh!" |
|||
"Ma cuanch'o mandais la tampieste, a cole, pardiane, tant |
|||
sul Champ dal galantomp come sun chel dal birbant. Jo mo, o |
|||
dîs che no jè justizie!" |
|||
"Il dì de justizie nol è cajù, e parchel, Pieri, miei lassà vivi |
|||
duch." |
|||
In chel a sintin un businòr, a Chalin parajar, a viodin un |
|||
trop di àvs semenadis che propit inchevolte a passavin svoland |
|||
44 |
|||
parsore il châv. San Pieri prest al si sbasse e al scomence a |
|||
butâur savalon cun dutis dôs lis mans. Di drete a campe, dal alt |
|||
al bas a siminavin cun tante furie che il voli nol podeve stâur |
|||
daür. Come cuanch'al nevee o come lis curdelis e 1 flocs ch'a |
|||
fasin i fruts menand in ruede i stics cu la bore, a tajavin l'ajar |
|||
par duch i viers cussì imburidis ch'a parevin saetis. A pôc a pôc, |
|||
a fuarce di savalon, a levin vie sbassansi e cujetansi e po, dutis |
|||
daûr dal lôr re, si tacarin daprûv di un rôl, une parsore da l'altre, |
|||
come un gran codár. |
|||
"Pieri", j disé in ché volte il Signòr, "Chapilis e metilis tal |
|||
n |
|||
sen. |
|||
"Oh malafessì!... A mi bechin, lôr!" |
|||
"No, se tu sâs fâ. Chapilis e puartìnlis a chase." |
|||
san Pieri al dé une Chalade sotcoë par viodi se propit al |
|||
diseve pardabon. Il Signòr al steve seri, e pùar San Pieri al |
|||
scugnì ubidî. |
|||
No vevin fat cuatri pas che une lu becà. |
|||
"Le âi dite jo, Signôr; a mi bechin..." |
|||
"Corag, Pieri, pazience, Pieri!" |
|||
Altris dôs lu becarin, po altris tre, po cuatri, cinc... Al |
|||
sapuartave, ma dut int'un moment nol podê plui, j dè une strente |
|||
cui bracs, lis sfreolâ dicâ e dilâ disperât, fin che lis copâ dutis |
|||
cuantis. |
|||
"Oh, Pieri! Ce âstu fat? No ti vevin migo becât dutis, ma |
|||
tu, lafê, tu lis âs copadis bielavuâl. Parcê po dut chest furôr? |
|||
Indulà ese la justizie? Bisugnave almancul macâ nome chés che |
|||
ti vevin becât e puartà a Chase chés altris e lassà ch'a fasessin la |
|||
mîl." |
|||
"Si po! O vevi propit timp di stâlis a conta." |
|||
"Viodistu mo ce ch'al vùl dî invelegnàsi e Chastià prin da |
|||
l'ore? Chel che tu volevis che jo o fasès cui omps, poben, tù tu |
|||
lu âs fat cu lis âvs e, invezit di spietâ che ti dessin la mîl e la |
|||
45 |
|||
cere, tu âs finît cul copâlis dutis. In chest mond, Pieri, miôr che |
|||
lis Chossis a vadin un pôc al lôr destìn, e lassâ cori, e lassâ vivi |
|||
duch." |
|||
46 |
|||
==LA FUJACE DE MADONE == |
|||
Daûr di mont Spié, ros imbuît, colôr di sang, al leve ju il |
|||
soreli. La Plâv a coreve scure. Une fêmine cunt'un fantulìn pe |
|||
man a vignive fôr di Marceane. Si voltâ a chalâ la vile, e alcâ i |
|||
vòj al cil suspirand, e dòs lagrimis j vignivin Ju pe muse. Il |
|||
fantulin al saltucave. Su e ju pai trois dal Antelau a rivarin a |
|||
Taulen ch'al jere ga tard. |
|||
Anèhe li, chase par chase, a domandarin di lozâ la gnot; ma |
|||
pardut come a Marceane j rispuinderin: "No vìn sît. Vait cun |
|||
Gho." |
|||
Insomp de vile a jerin anchemo dós Chasutis une a tac da |
|||
l'altre che, par antíc, al pareve ch'a fossin stadis di un sól paron. |
|||
Ma la prime, plui alte, cui balcons e un biel portoncin verd, |
|||
stabilide e sblanèhiade, a veve l'ande di séi di cualchi siòr; ché |
|||
altre, cu la linde disdenteade, cu lis fignestris taponadis di |
|||
soreál, la puarte a bocons e il máür gris, in ca e in lâ sgrumbulât |
|||
e a sclaps, si capive subit ch'a jere di un puaret. |
|||
A baterin a ché dal siór. A vigni für un bocon di fémine |
|||
ben metude, cunt'un biel cordon d'aur. Ur dé une scuadrade di |
|||
brut e po ur domanda ce ch'a volevin. |
|||
"S'o fasessis la caritât di lozânus par usgnot..." |
|||
"Vai, vait, cul non di Gho, che culì no vin sît nuje pai |
|||
pitocs." E bruntuland ur sierà la puarte su la muse. |
|||
La Chasute dal pùar a jere vierte. |
|||
"O di chase!" |
|||
Une fémine ch'a impiave il fúc si fase indenant. |
|||
"Jentrait, Jentrait, buine int." |
|||
"S'o podessis ricoverânus cheste gnot..." |
|||
"Tal gno jet, puare fêmine! O âi tant ben i bleons nuvicâJ |
|||
nets di bugade, e il vustri picul lu metarìn cul gno; ma di cene, |
|||
A7 |
|||
fie mé, no ai propit nuje ce dâus. Intant faisi donghe e piâit une |
|||
sflamiade che vuê o vin spiulât pe montagne une bielece di stecs |
|||
e il gno frut, in gracie di altris doi fîs dal boscadôr, al â parât |
|||
donghe dut chel grum di stielis ch'o vedés parmis il már. J àn |
|||
lassât Chapà sù plui di chel ch'al podeve puartâ parcê ch'a san |
|||
ch'o soi vedue e puare tanche il pedoli." |
|||
E cussì disind a butâ fâr i cucuJ, e su a volop pe schale a |
|||
preparâ di durmî. |
|||
Si sintarin dacháv dal fác donghe dal fi de vedue che, strac |
|||
e plen di fan, al steve li ingrisignit e cunt'un stecut ogni tant al |
|||
vuajave la cinise. |
|||
Al jere un puar pipin meschinut, vidriè, cu la muse Zalute. |
|||
Lu chalavin pietôs, lu charecavin, ma nol jere il cas di faj viergi |
|||
la boche. |
|||
Cuanch'a tornâ Ju la mari, si spandeve pe cusine come un |
|||
odôr di pan cuet. |
|||
"O disis di no vé nuje di cene, ma culì sot des boris o vês, |
|||
malafessì, une pinze, vò!" |
|||
Ché püare fémine a vigni rosse tanche il füc. |
|||
"Po ind'ài fate une pitinine, ma no ài olsát a dius di |
|||
manghále insiemit parcé che no jé robe di cristian. Vué di |
|||
matine o soi stade a mulin par mê sûr, ch'a jè ché siorone ch'a |
|||
sta culì donghe. O speravi che, sore, mi ves dât cuatri Sumielis |
|||
di farine tant di tirâle indenant par vuê, invezit no mi â lassât |
|||
che di spacâ i sacs. O podês crodi, par fâ chel freghenìn di |
|||
miserie, o âi scugnât raspâ la panarie e parâ su partiere. Magari |
|||
cussi no a jé impastade a fuarce di scovadicis. Mi svergongavi a |
|||
proferius un tál cene, ma, se s'indegnais..." |
|||
E intant che jé a contave, il frut de foreste, cu la manute, al |
|||
segnà une cròs su la cinise. La cinise si alcave, a rodolavin ju lis |
|||
boris, ca e là si sclapave il grum. |
|||
48 |
|||
Chel altri frut, cul so stec, al parave su la cinise a al |
|||
procurave di vuajale, ma jé si sglonfave, si sglonfave, tant ch'a |
|||
scomencâ a comparî la fujace: un bocon di fujace grandone che |
|||
dute la cinise dal fogolâr no bastave a cuviergile! Un odôr di |
|||
pan fresc ch'al consolave! |
|||
Le tirarin fôr in duch i cuatri, le meterin su la taule |
|||
smaraveats: a jere colòr d'aur, jevade tanche un fong, e cuete |
|||
ch'a faseve la bielevoe. Si sintarin intôr a manghâle. Ma il frut |
|||
de fêmine foreste al domandave di compagnâle cunt'un pôc di |
|||
cicìn. |
|||
"Oh, Jesus! Cicìn, fi gno? A son agns e agns che nô, |
|||
puarìns, no 'n' vin viodât lusigne!" |
|||
"Vait te dispense, ciriit!", a diseve la mari, "viodit di |
|||
contentàlu!" |
|||
"Ma cemúd volêso ch'o chati nuje in te dispense se no sai |
|||
ricuardâmi di vê purcitât?" |
|||
"Vait vô, done, vait; cui sa che no burissis fôr cualchi |
|||
salam dismenteât!" |
|||
La pùare fêmine instupidide par chel meracul de fujace, a |
|||
impià il lumìn e, tant di ubidî, a lè te dispense. |
|||
Ce volêso viodi? Dôs stanghis di lujaniis ch'al jere propit |
|||
boëhe ce vústu! A puarta fúr une bielece di gracie di Diu. A |
|||
man$gharin a cuatri ganaSis, ma chel frutut nol jere anchemò-nò |
|||
content: al voleve bevi. |
|||
"Al vâl un dedut di vin, mame. Viodit s'o vessis te chânive |
|||
almancul une gote di schavec." |
|||
"Malafessì! Di cuâl? Nol ê che un caratel vieri e scridêl |
|||
che, daspô muart il gno puar omp, nol ê stât mai plui doprât." |
|||
"Forailu, done!" |
|||
"Po al sune tanche un tambür." |
|||
"Forait e ubidiit!" |
|||
49 |
|||
J pareve d'insumiâsi. Pôr, par contentâle, a cirive su la |
|||
grâtule. E j vigni in man une furduche. A scomenéarin a trivelá: |
|||
e, mene che ti mene, dut int'un bot la furduche a va dentri e j |
|||
rive tra i déts un vin ros tanche sang di jeur. A metin sot un |
|||
chadìn, a ghavin la furduche, e fâr imburît a spissul il vin ch'al |
|||
spandeve pe chânive un odôr di freule di fâ vignî l'aghe in |
|||
boche. |
|||
A cenarin di papis, a lerin a durmî che ur pareve di sei stâts |
|||
a gnocis. |
|||
Tal doman di matine, prin ch'al cricâs dì, chê fêmine |
|||
foreste e chel frut a jerin ga in pis. |
|||
"Su, done. Vistiit il vuestri picul e vigniit cun nô, ma |
|||
ricuardaisi di no mai voltâsi indaôr." |
|||
La vedue, anchemo sturnide dai meracuj de vilie, a ubidi |
|||
cence viergi boche, e tanche une piore a vignive vie daür cul so |
|||
frut pe man. |
|||
A Chalave mont Spié che j steve di cuintri e j pareve ch'al |
|||
les vie simpri sbassansi. Un póc a la volte lis sós pontis, altis |
|||
come tre Champanij, si jerin scrofadis e, invezit di chés crestis |
|||
di montagne, a comparive cumò une gran lar$hure di cil. No |
|||
podeve crodi, si sfreolave 1 vòj; ma intant il soreli ch'al jevave |
|||
daâr di lôr, al faseve plui clár il di. Nol jere dubi: mont Spié al |
|||
jere propit sparit. |
|||
No vevin fate tante strade di un tir di sclope, ch'a sintirin |
|||
un gran fracas come se si fossin viertis lis cataradis dal cil e |
|||
ch'al scravacâs un diluvi di ploe compagnade di mil tons |
|||
soteranis ch'a fasevin trimâ dute la tiere. |
|||
Mont Spic al finive di inabissâsi e tal so sît al comparive un |
|||
lât che anchemô al fâs plere: e puar chel che si rische in chê |
|||
aghe. Di chê altre bande lis montagnis a urlavin: une gran |
|||
maserie di clas si sdrumave ju pe Plâv e le faseve cori a ledrós. |
|||
50 |
|||
In te pôre di chel teribil moment, la vedue si disludâ dal |
|||
comand ch'a veve vot e si voltà a Chala il so pùar paîs. |
|||
L'Antelau sclapât al precipitave e al sapulive int'un bot |
|||
Marceane e Taulen. No jere restade in pis che la sò Chasute. Di |
|||
dute chê int, tresinte e plui personis, no schamparin de ruvine |
|||
che la vedue cul so fi e doi altris fruts saltâts für a buinore a |
|||
stielis sul pradissìt dulâ ch'a vevin boscât tal dì prin. |
|||
Chej fruts, cumô, a son deventâts vielons e a cui cu passe |
|||
par lenti j contin la storie mostrand il sit de lavine, la Chasute de |
|||
vedue e il cret dulà ch'a spari la foreste. |
|||
spl |
|||
==LA FEMINE DI BUJE== |
|||
Ai prins dal an 1857 une fèmine, a Buje, a partorì un frut. |
|||
Lu puartarin in glesie a batià cuanche, vierte l'urne, impîd |
|||
dal frut, a Chatin un pes. Il predi j nee il sacrament disind che no |
|||
si pò, parcè che il pe3 nol é che une bestie. Instupidits e plens di |
|||
vergonge lu tornin a Chase e no savevin cemâd fâ par dîjal a la |
|||
mari. Ma lâts par metilu te scune, ve' ch'al ê un'altre volte un |
|||
frut. |
|||
Contents a tornin in glesie. A van par batiâlu: al devente un |
|||
bocon di Char cence vuês, cence figure umane. Il predi nol vòl |
|||
savént: a scugnin lá vie confusionáts. A Chase, paraltri, la châr a |
|||
jé un fantulin ben creát, ben conformát, blanc e ros, plen di vite. |
|||
A pensin in ché volte di là a clamá il predi, e ch'al vegni lui |
|||
ca de letoane. Ma propit sul moment di butáj l'aghe benedete ur |
|||
fui des mans e si mude int'une man di pan. Mortificáts no |
|||
savevin plui ce fà cuanche il predi al dis che, tratansi di pan che |
|||
si clame gracie di Diu, no podinlu batiá, j darà almancul la |
|||
benedizion. |
|||
E, apene benedit, a viste di duch, si gambie in frut ch'al |
|||
salte in pis e, ghavâts de fase 1 bracs, si met cussì a fevelâ: "Us |
|||
ringracii, bon predi, par no vémi benedît cuanche mi viodevis |
|||
sot lis scais dal pes. Se chest al sucedeve, il Signôr, in côlure |
|||
pai tanch pechâts dai umign, nus mandave un altri diluvi. Us |
|||
ringracii par no vélu fat cuanch'o jeri solementri un bocon di |
|||
châr cence umane figure. Al sarès alore stàt destin che, in te |
|||
grande vuere ch'a ven, a vincessin un'altre volte culòr che nus |
|||
indurmidisin cui vizis e ch'a son la magagne di chest pùar paîs. |
|||
Il paîs al restave cence redenzie in tes lôr sgrifis e nô, par |
|||
simpri, cence sens di vite: tanche un bocon di châr instupidide, |
|||
che no â ni châv par pensâ ni bracs par difindisi ni ghambis di la |
|||
indenant. Us ringracii soredut che mi vês dade la vuestre sante |
|||
52 |
|||
benedizion cuanch'o soi comparît sot lis speciis dal pan, parcê |
|||
che chest al vâl dî che no savarìn contentâsi di pan, tant a dî di |
|||
vite dure e cence scamofiis, di ca tre agns in batae tremende de |
|||
libertât ch'a vignarâ. Diu nus darâ la gracie di viodi a distrugi |
|||
chej che cumò a manghin a machis il nestri pan ch'al devi meti |
|||
tai vués la fuarce e che nus devi fá pensá a torná finalmentri |
|||
umign pardabon e no pùars." |
|||
33 |
|||
==LA MADONE DI LA SALETTE == |
|||
Al ê un an che, come usgnot, daspô l'Avemarie, te |
|||
canòniche dal plevan di Trivignan, si è sposade la Gupele di |
|||
Medeuce, che ga duch o savin di jé vite, muart e meracuj. |
|||
II nuvic lu vês cognosât: al jere chel forest ch'al girave par |
|||
chestis vilis chenti intòr, cunt'une scrassigne su la schene, |
|||
vendind libruts e donand rosaris e paziencis ch'al diseve |
|||
fabricadis a Rome di chej doi pastòrs ch'e an viodude la famose |
|||
Madone francese. |
|||
Jo mi ricuardi di une zornade di fieste che, daspò de messe |
|||
dal capelan, culi su la nestre place al veve metude jù la sò |
|||
barache e, £havade fúr de scrassigne la Madone, j faseve une |
|||
prediche a la int ch'a jesive di glesie e che s'ingrumave a sintîlu |
|||
e a comprà lis sôs maraveis. |
|||
Cunt'une bachete in man a âs di salteimbanc, al chaminave |
|||
su e Ju, Simiotand la vôs fine dai doi frutìns che si conte ch'a |
|||
vevin viodude la Madone; o ch'al fevelave pe Madone e nus |
|||
spaurive cu la profezìe che la mufe de uve a veve di pucâ in tes |
|||
panolis e tal forment e in dutis lis pomis e in dutis lis jerbis de |
|||
tiere, e che ogni Chosse a veve di fraideSi come lis patatis di |
|||
triste memorie. Nus faseve colâ i bracs concludind cul contânus |
|||
che la Madone ur veve dit a chej doi pastôrs ch'a visassin i lôr |
|||
parinch che oremai a jere fate e che plui nol ocoreve ni lavorâ e |
|||
ni semenâ. |
|||
Fortune che il bon galantomp a cussi grande disgracie j |
|||
veve Chatàt un fregul di rimiedi. Al contave che a La Salette a |
|||
stevin fasind su une grande gleseone e che lui al coreve pal |
|||
mond a ingrumâ lis ufiertis dai fedéj par judà la fàbriche e |
|||
vistîle di ogni sorte di tindinis. |
|||
Par chest al acetave bêcs, anej, veretis, crôs e ruchìns, |
|||
grumáj, golets, cótulis, tele e filidure, blave, forment, üvs e |
|||
54 |
|||
insumis dut ce ch'al vignive. Fôr de vile al jere un Char ğa stât |
|||
atór pai mulins, e la púare int lu Chariave di dut ce ch'a podeve |
|||
burî fúr: tant plui ch'al veve visát che in te glesie di La Salette |
|||
une file di predis a disevin messe continue e che duch i devots |
|||
ch'a vevin contribuît a lis limuésinis, a vignivin preservâts dai |
|||
flaghej ch'al menacave; e, par esempli, al puartave diviers paîs |
|||
dal Piamont che, seond lui, in gracie dai regá], a vevin chest an |
|||
une cucagne di uve. |
|||
Custui al diseve di sei di Novi e di vé viodát cui siei vòj lis |
|||
vits di chej pais afat vuaridis e lis strecis tant Chariadis di raps |
|||
che sot dal pés a si crevavin. E al diseve che là a jerin státs |
|||
stampáts 1 libruts ch'al vendeve al presi di sój 25 centesims, |
|||
racomandand a compráju par fá anche un bon afár: parce che lui |
|||
al jere mandát dal nestri arcivescul, cause che 1 predis no si |
|||
vevin anchemô cholte nissune cure di predichâ un cussì gran |
|||
meracul. Ma al saveve po di buine bande ch'a vevin vit un befel |
|||
dai lôr superiôrs di dovêlu prediéhà daurman dal altár; e |
|||
inchevolte ogni fedél cristian al sarés stât obleât di comprâ il |
|||
librut, ma al presi di une svânzighe. |
|||
Il librut, par dî la veretàt, al jere stât stampât a Cênede e, in |
|||
fin de ultime Èharte, datir de sò brave cròs, al jere il nón dal |
|||
vescul di chel pais. Chest freghenin di bausie lui le comedave |
|||
cul dînus che a Conean, cause la tante devozion di ché buine int, |
|||
al veve dat fonz a dute la sò marchanzie e ch'al veve cussi |
|||
scugnùt tornàlu a fà stampà in te diòcese di Cènede. Ga si capis |
|||
che, intant ch'al spietave il stampadór, anche 1 doi pastórs, che |
|||
cumò a son a Rome in te Chase dal Pape, a lavoravin par lui un |
|||
sfulmin di paziencis e di rosaris cul curisìn d'arint e che, fats di |
|||
chês mans ch'e ân tochât a La Salette nujemancul che la |
|||
Madone, a vevin po mil virtâts: a liberavin di muart improvise, |
|||
di acidents, di sassins, di folcs e di saetis: che beát cui che s'ai |
|||
puarte intór parce che, se anche j sbrisse cualchi pechát, no |
|||
migo par chest al pò vê ardiment di točhâlu il diaul. |
|||
35 |
|||
E s'o vessis viodút come che j crodevin lis nestri buinis |
|||
ânimis di fêminis! |
|||
Cui j puartave ruchins, cui la verete di matrimoni, cui |
|||
filidure e cui goletis. Fintremai Menie Cuete, ch'a jè po furbe, j à |
|||
donàt un mantîl di tele di lin cul so camuf di puntine. Pùare |
|||
Menie, si saressie mai pensade che il so biel mantîl al deventàs |
|||
la chamese nuvicâl de Gupele! |
|||
E la Gupele, a Medeuce, a marchave la domenie furnide il |
|||
cuel cul cordon d'aur regalât a la Madone e cui ruchìn in tes |
|||
orelis che lis nestris püaris féminis a crodevin di mandâ a La |
|||
Salette, in tal famós gleseon de messe continue. |
|||
Ma nanche il bon vescul di Cênede, s'al ê vêr ch'al veve |
|||
metât la sô crôs e il so nôn sot di chest meracul, al ê ciert che no |
|||
s'inmaginave di viergij la puarte a une tâl briconade. |
|||
I meracuj, amis, a son biej e bogns e la devozion a jè sante, |
|||
ma di chi indenant, s'o vin di fà regáj in glesie, o volìn imitâ |
|||
chej di Pavie ch'e àn fate biele la lór cu lis pituris di Santi e di |
|||
Politi e cu lis statuis di un nestri furlan, di Minisin. Là 1 devots a |
|||
viodin ogni di il frut des lór ufiertis, parcé che ur es àn dadis in |
|||
man ai lôr fabricirs e ai lôr predis che ju cognoSevin par |
|||
galantsumign e no migo a un forest che si crodeve piamontés, |
|||
stát cui sa cetant timp a La Salette e che invezit al jere Michele |
|||
Fasiolo di Padue, vignüt a fà l'amór cu lis Gupelis di Medeuce. |
|||
56 |
|||
USF 1993 |
|||
Cincuantedojesim titul de Clape culturâl Acuilee |
|||
Latest revision as of 09:46, 14 December 2021
LA PLUI BIELE
[edit](CHACARIS DI TRE CONTADINIS)
Catine: Indulà vastu cussì imburide? Che' ce biele sere! Sintiti culì cun nô.
Pascute: Séso a scoltá lis Chacaris des féminis dal poc?
Oben tarigaiso chej ch'a vegnin de sagre?
Luzie: Un póc par sorte. Ma tü, o crodevi che tu fossis lade
anche tu a sagre!
Pascute: Sipo! O podevi lá! Eh, daspó ch'o soi maridade, no ài lafé plui matetàts pal Chav jo! O soi stade a fà di manghá ai nemáj fin cumó denant, capiso!
Catine: Puare Pascute! E si, a tì no ti manchin di bielis còtulis par fa figure. Mi ricuardi cuanche tu sês lade a marît: tô mari ti veve furnide...
Luzie: Ma ce valial a vêlis cuanche no si puedin doprâ? Jo
no podarês stâ cussì leade al pâl. Ch'al ves dit ce ch'al ves volùt
sar Tite: s'o jeri in te, e silafè ch'o levi a petà cuatri salts sul
breâr!
Catine: Che' po! Tu sés púr ca anche tú?
Luzie: Vústu meti! Se no ves canais jo...!
Pascute: E jo, viòstu, o soi contente di stà a Chase. Là di
me si sfadie, une zornade di libertàt no si àle, sàr Tite al è
rigoròs, ma nus vůl ben a duch cuanch e no nus lasse mai
manchâ di nuje. Nocate l'anade, di polente no si stente. A lôr ur
â simpri plasât di lavorâ: al sarês biel, lafê, ch'o fos jo vignude a
rompi! E po Chale, púar omp! La fieste, invezit di là ta l'ostarie
dibessól, come cierts tàj e cuáj, lui nus clame duch atôr di sè:
mé madone a pareChe un fregul di merindute e li o fasin cuatri
châcaris e s'e gholdìn duch insiemit. E anche vué, capisistu?
Catine: Sono dôs mulinariis chês culâ ch'a passin?
Pascute: Une a jè la fare di Percùt.
Luzie: Ben po vistudone! E ce ruChins! E ché alte e à un grumal di sede ch'al flame. Cumô mo, viôstu, o vorês cholint un Jo par cheste Pasche.
Pascute: Crodaressistu di parê plui biele par vê peât li denant chê bandiere a mil colôrs?
Catine: O scomet che chej ruchìns a pesin un dopli dai miei, jo! Pechât che j sbelein lis orelis.
Pascute: Diu nus vuardi! Jo no ài mai podüt capi ch' a sei une biele robe a forâsi lis orelis par picháur po daprúv dut chel bocon di cesendeli.
Luzie: Ma a mì, lafè, mi plasin! Ve' un'altre ch'a ven dadr! E anche ché e à un biel cuel di cordon d'aur. Vadi che a Pascute no j plás nanéhe il cordon d'aur?
Pascute: Une volte sì, ma ti ricuardistu chel Chanat di vuardie che i miei a tignivin inchadenât in tal fonz dal curtîv?
Catine: Ce vústu dí cun chest?
Pascute: O vuei di che une di o Chalavi cemúd ch'a jere fate la Chadene di chel Chan e, capisistu, tal e cuál dal cordon d'aur. Daspô no mi â mai plasât di metimal atôr dal cuel. Come che, s'o fos une siore, no vorês fregul afat atôr dai miei bracs chej manìns d'aur e di perlis ch'a puartin: a somein 1 fiêrs dai condanâts!
Catine: Tu sês un biel cap, tu ve'! Chale, Luzie, chê fantate ch'a passe cumô, mo!
Luzie: Pič biele! A jê smuarte tanche un pecot.
Pascute: E cul golet di scarlat!
Luzie: Mai! E â fat par metisi intòr alc di ros, jé!
Pascute: Sâstu cui ch'a je? Di Trivignan, ché ch'al à vuadiade Meni Bròs. Vèle datir cun chés altris fèminis.
5
Luzie: Di Trivignan anche chês: lis cognos tal vistî. A
Trivignan a van dutis a âs di siore.
Catine: Cu lis côtulis a larg come un moschâr... Chê altre
dì o soi stade a Udin e o jeri sintade in place a spietà gno cugnât
intant di messe ultime. S'o vessis viodût chés sioris ch'a
vignivin fùr di San Jacum! A largon, dutis camufadis, veletis e
ombrenins ch'a svoletavin... A parevin tantis velis!
Pascute: Viòstu po? E ti parial ch'al sedi judizi, noaltris puaretis che nus toche di lavorâ, a fâ lis Simiis des lôr modis?
Luzie: Ma! Epùr al ê gust cuanche si viôd un fregul di cristiane ben regolade.
Catine: Luzie, chale ce sestìn la fie di mestri Toni. Chê mo, pardiane, a jè bielite!
Pascute: Epür culi te vile and' ê une miei di Jê.
Luzie: Vâstu dî la Ghite oben la Tine?
Pascute: A jê une fêmine maridade ch'o âi viodude propit cheste sere cuanch'o tornavi cu la sorghete e ch'a pareve tant bon!
Luzie: Cui mai? Di fèminis maridadis a podarès jessi nome Menie Grisute.
Catine: Ce ti pensistu? Menie no jê stade a sagre. Ga un'ore a jere culi a poc vistude anchemô di disdivore.
Luzie: A sara la fie di Jervas, ché ch'e a cholt il muini che, cuanche j salte, si tire su in pont di cutuardis tant che une dame.
Pascute: Plui biele de muinie, ma unmont; almancul a mi mi à parût.
Catine: Vadi ch'a jè la Stele.
Pascute: A pareve plui bon de Stele. Miôr, čhale, di cuanche la Stele a si jemple lis mans di veretis, si met l'abit nuvičâl, si ponte tes strecis dučh i siei trimuj e po si bute
parsore chel biel facoleton di tùl a tre viis di ricam e cun tant di
bocon di frange.
Catine: Ce diaul ese? Chenti no 'nd' ê, lafê, nissune che si
meti in dute chê gale.
Pascute: A jê Tunine Beltramine.
Luzie: Malafessì! Pùare Tunine!... A sarà stade dut il di a
čhase tanche une strie.
Catine: Po a čhase, sì! Sô cugnade Mariane a jè lade a
sagre, ma jê a jere a čhase a custodî la canae.
Pascute: Epùr us al Suri che jo le ài viodude maimodant
biele tanche un agnul e ch'a pareve plui bon di tantis altris
ch'and' è passadis.
Luzie: Marche, matarusse! Âstu voe di éholinus vie?
Catine: Conte, conte! Cemôd jerie vistude púare femine
par fâ duch chesch splendôrs?
Pascute: Cul abit di îr. Ma a jere sintade sul schalìn de
cusine, a veve donghe di sê, in te siele, il so frut e, tal brac, chel
di só cugnade che j deve di tete. Il pipìn, ricotin e blanc e ros
tanche un milucut, le charecave e le strengeve cu lis sôs manutis
come ch'a fos stade sô mari; e jé lu éhalave cun tant afiet che in
chel moment a mi mi à parüt cussi biele... plui biele di ché
Madone benedete ch'a jê sul altâr de nestre glesie.